Maria Şleahtiţchi, poet, eseist, critic literar, este un promotor al valorilor şi identităţii româneşti. De-a lungul carierei sale, a militat pentru păstrarea memoriei literaturii române dincolo de frontiere. Din 2019, este şi directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române. Iar 4 ani mai târziu este distinsă de președintele României, Klaus Iohannis, cu "Ordinul Cultural în grad de Cavaler. Categoria A – Literatură". Maria Şleahtiţchi afirmă că starea de spirit a unei societăţi este direct proporţională cu temperaturile la care se scrie în domeniul cultural.
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: „Doamna Şleahtiţchi, în întâietate, cum apreciaţi rolul culturii în păstrarea şi consolidarea identităţii româneşti pe ambele maluri ale Prutului, în special, în ajun de Ziua Naţională a României?”
MARIA ŞLEAHTIŢCHI poetă, eseistă, critic literar, director, Muzeului Literaturii Române "Mihail Kogălniceanu": „Cultura este semnul distinctiv al identităţii unui popor. E ceea ce îl deosebeşte de alte popoare. Mă gândesc la sensul larg al cuvântului cultură: limba, istoria, literatura, artele, tradiţia, tipul de civilizaţie iar aceste lucruri ne definesc ca popor. Totodată, aceste lucruri ne şi apropie ca popor şi ne apropie de alte popoare.”
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: „Cum credeţi care este contribuţia literaturii basarabene la patrimoniul cultural românesc şi cum poate aceasta să devină mai vizibilă peste Prut?”
MARIA ŞLEAHTIŢCHI poetă, eseistă, critic literar, director, Muzeului Literaturii Române "Mihail Kogălniceanu": „Sigur că exprim un punct de vedere din această zonă a literaturii române care se prea poate să nu coincidă cu alte puncte de vedere din alte zone ale literaturii române. Care este acest punct de vedere al meu, de aici, de la Chişinău? Părerea mea este că literatura română din stânga Prutului, literatura română care s-a scris aici este o parte importantă a literaturii române în general. Ştiu că se pot purta discuţii dacă am fost şi am constituit un singur proces literar sau două procese literare, fie mai multe procese literare. Cunosc opinii care exclud literatura română care s-a făcut în perioda sovietică cu un alt afabet şi care s-a făcut în baza limbii numite atunci aşa-zisa limbă moldovenească. Eu accept că aceste lucruri sunt nişte realităţi istorice dar chiar şi atunci când s-a scris cu litere ruseşti, chiar şi atunci când literatura română din această parte s-a numit literatură moldovenească, noi, de fapt, aici am făcut literatură română. Cred că acest punct de vedere ar merita să fie luat în considerare întrucât literaturile mature nu îşi pot permite să neglijeze segmente întregi din istoria lor. ”
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: „Doamna Sleahtiţchi, cum se reflectă istoria comună a operei literare şi artistice de pe cele două maluri de Prut? Observaţi o schimbare în această reprezentare în ultimele decenii?”
MARIA ŞLEAHTIŢCHI poetă, eseistă, critic literar, director, Muzeului Literaturii Române "Mihail Kogălniceanu": „Aş vrea să completez mai întâi la întrebarea de mai sus cu privire la ce ar trebuie să facem ca literatura română de aici să fie mai vizibilă dincolo. Cei care scriu astăzi şi cei care au grijă de opera care au scris ieri, trebuie să scriem în continuare, să folosim toate oportunităţile de a promova literatura din această zonă în câmpul general al literaturii române. E firesc să fie promovată.
Iar acum în legătură cu întrebarea referitor la literatura dintre cele două maluri: cred că în ultima 30 de ani, deşi ar fi bine să ne gândim şi ce s-a făcut şi până la 1989 întrucât şi atunci s-au făcut nişte lucruri demne de luat în calcul. Au apărut cărţi, a fost o perioadă a dezgheţului hruşcioviste, segmentul ar fi mult mai mare. Pentru că avem acest hotar al istorie 1989 – 1990, putem spune despre o reuşită de sincronizare şi integrarea literaturii române din stânga Prutului în literatura română actuală. Aş putea spune chiar că aproape formăm acelaşi proces literar. Cred că problema sincronizării discursului şi limbajelor pe care le folosesc viitorii în opera lor s-a pus deschis astăzi şi, probabil, a fost asemeni unui progam al generaţiei "80. Un program al scriitorilor generaţiei "80, mai cu seamă, din stânga Prutului, care şi-au propus să formeze un corp comun cu scriitori contemporani şi au reuşit graţie unor reviste: "Sud-Est Culturală" – revistă care apare în 1990, revista "Contrafort", fondată de Vasile Gîrneţ şi Vitalie Ciobanu, revista "Semn", fondată la Bălţi de Nicolae Leahu, Mircea V. Ciobanu şi umila mea persoană. Deci, au fost cel puţin aceste trei reviste care şi-au propus să intre pe acelaşi nivel al formelor de limbaj, fireşte că au fost şi alte reviste: "Literatura şi Arta", "Limba Română" etc, dar acestea cred că au avut punct în programul lor.”
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA : „Ce înseamnă pentru dumneavoastră, de altfel, să sărbătoriţi Ziua Naţională a României ca parte a comunităţii culturale din Republica Moldova?”
MARIA ŞLEAHTIŢCHI poetă, eseistă, critic literar, director, Muzeului Literaturii Române "Mihail Kogălniceanu": „Pentru mine e o stare firească, am mai spus şi anterior. Toată lumea a fost născută în dreapta Prutului, noi am avut în familie această sărbătoare de când sunt eu născută pe faţa pământului dar era ceva în familie. Acum cred că trăim un timp bun, nu poate cele mai bun pe care ne-am dorit noi să-l avem dar este un timp şi este o adevărată sărbătoare pentru mine, pentru familia mea. O sărbătoare de suflet şi una în care fiinţa mea se simte bine.”
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: „Vorbim înspre acest context, cultura, care ne adună sub acelaşi acoperiş, are misiunea de a deveni un liant, între oameni, între graniţe. Vă întreb: cum reuşeşte cultura să devină o punte într-un context geopolitic care uneori vine să dezbine?”
MARIA ŞLEAHTIŢCHI poetă, eseistă, critic literar, director, Muzeului Literaturii Române "Mihail Kogălniceanu": „Cultura dintotdeauna a fost acest liant. Fie că s-a aflat la suprafaţă sau a fost vizibil acest liant, aşa precum este acum. Noi recunoaştem şi spunem firesc că noi formăm o singură cultură. Aceasta este cultura română din două state româneşti, aceste lucruri ne adună împreună. Chiar şi atunci când era riscant să spui că noi tot români suntem şi că, de fapt, facem parte din aceeaşi literatură, nu mai spun că din 1944 şi 1954 – Eminescu era un poet interzis în zona noastră, chiar şi atunci noi ştiam că reprezentăm aceeaşi cultură. Ori legătura aceasta strânsă din interiorul unei comunităţi care se vrea ruptă în două se realizează la diferite niveluri. Unul este adânc în ceea ce reprezintă fiinţa noastră naţională.”
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: „De-a lungul anilor aţi militat pentru promovarea limbii şi literaturii române. Care a fost crezul interior al dvs.? Mai cu seamă în tot ceea ce priveşte în cultivarea acestei punţi între Republica Moldova şi România, fie prin literatură, eseistică sau alte forme de artă şi care sunt adiacente acestui subiect?”
MARIA ŞLEAHTIŢCHI poetă, eseistă, critic literar, director, Muzeului Literaturii Române "Mihail Kogălniceanu": „Aşa s-a întâmplat că eu am o meserie legată de acest domeniu. Domeniul limbii şi literaturii române, sunt formată ca profesoară de limbă şi literatură română. Mi-am luat meseria în serios şi nu a fost doar atât. Eu m-am născut în această realitate că suntem români şi mi s-a părut absolut firesc. E aproape dacă m-aţi întreba dacă mama şi tata sunt ai mei. Da, sunt părinţii mei, e firesc, e organic. Jocurile politice care au dorit să creeze o altă naţiune, o altă limbă, antagoniste diferite. Sigur că au fost nişte experimente istorice ratate, dintr-un început pentru că nu aveau cum să reuşească. Am spus dintotdeauna ceea ce am crezut, aceasta este convingerea mea şi uneori s-a pierdut foarte mult timp pentru că uneori am vorbit despre lucruri evidente, pe care le ştim şi mergem mai departe ca să construim, să facem ceea ce ştim noi să facem mai bine în cultură, literatură, fiecare pe locul şi în domeniul în care este angajat.”
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: „Vorbind despre construcţie şi firescul acestor lucruri, cum credeţi cum putem sprijini tinerii creatori din Republica Moldova pentru a avea o voce auzită, să ştie că vocea lor contează, vorbim despre paragraful literaturii?”
MARIA ŞLEAHTIŢCHI poetă, eseistă, critic literar, director, Muzeului Literaturii Române "Mihail Kogălniceanu": „Trebuie să-i încurajăm, pe cei buni trebuie să-i încurajăm. Pe cei care sunt veleitari trebuie să-i descurajăm şi să le spunem că nu: nu este bine, şi că sunt şi alte domenii în care se pot manifesta, să îşi găsească vocaţia. Fireşte, toată lumea poate încerca şi trebuie să o facă, şi nimeni nu îi poate îngrădi dar acolo unde nu este bine să spunem că nu este dar, important, unde este bine să încurajăm să fie bine. Şi dacă am avut un punct de vedere greşit într-un moment să recunoaştem şi să mergem mai departe. Tinerii trebuie să aibă curaj dar curajul nu e suficient, trebuie să fie şcoliţi, trebuie să aibă cultură şi să creadă în ei. Fiecare generaţie trăieşte timpul său şi trebuie să folosească oportunităţile de a fi cât mai buni şi de a fi atenţi de ceea ce rămâne în urma lor.”
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: „Doamna Sleahtiţchi, pe final, ce mesaj aţi transmite românilor de pretudineni în aceste zile de sărbătoare, care ar fi acesta?”
MARIA ŞLEAHTIŢCHI poetă, eseistă, critic literar, director, Muzeului Literaturii Române "Mihail Kogălniceanu": „Îi felicit pe toţi românii. Noi, aici, în stânga Prutului suntem mai patetici uneori dar aceasta e starea noastră, noi chiar credem că aceasta e o sărbătoare, o simţim ca pe o sărbătoare, ne simţim bine să fim împreună şi vă doresc tuturor sănătate, pace, numai lucruri bune şi frumoase. La mulţi ani!”
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: „Vă mulţumim frumos. La mulţi ani!”
