Deşi, anul trecut, statul a cumpărat echipamente de ultimă generaţie pentru testarea şi tratamentul cancerului, a fost anul în care Institutul Oncologic a înregistrat un număr record de internări. În 2023, bolile oncologice continuă să câştige teren şi, mai grav, printre cei diagnosticaţi sunt numeroşi tineri.

DANIELA DANILOVA jurnalist TVR MOLDOVA „:Suntem la Pepeni, o comună din raionul Sîngerei cu peste 7000 de locuitori. 116 săteni sunt la evidenţa medicului de familie cu diagnosticul de cancer. Majoritatea dintre aceştia au tumori maligne, o formă severă a bolii. Unii dintre bolnavi nici nu ştiu că au cancer, lucru cunoscut doar de familie. De ce s-a făcut un secret din acest diagnostic, ne explică medicii.”

EUGENIA VULPE medic de familie, Centrul de Sănătate Pepeni: „Rudele... nu vor să-l afecteze psihologic. El se agravează pe zi ce trece fizic. Dacă îi mai dai şi o veste proastă, vă daţi seama că nu mai ţine organismul. Dacă persoana vine la medic şi întreabă ce are, nu trebuie să… eşti obligat să-i spui pacientului.”

Neglijenţa sănătăţii personale este un fenomen tot mai îngrijorător, inclusiv în rândul sătenilor din comuna Pepeni. Deseori, oamenii ajung prea târziu la spital.

EUGENIA VULPE medic de familie, Centrul de Sănătate Pepeni: „Avem diagnosticate în anul curent două cazuri de cancer de colon. Stadia a patra. Inoperabile. Ei încearcă să facă chimioterapie. Fac o cură, două. Merge prost, se întrerupe chimioterapia şi pacientul este trimis acasă să aştepte… finalul. Sau chiar avem grupa de risc, când părinţii au decedat de cancer de colon. Noi chemăm copiii o data la doi ani. De obicei, ne refuză, pentru că procedura nu e tare plăcută.”

Anul trecut, în comuna Pepeni, 13 localnici au pierdut lupta cu boala. O explicaţie ar fi că mulţi oameni au fost expuşi unor factori de risc. Aici vorbim de foşti angajaţi ai colhozurilor, unde protecţia împotriva substanţelor chimice practic nu exista.

epistarea târzie a maladiei înseamnă şanse minime de vindecare. Iar dacă încercăm să răspundem la întrebarea: de ce există acest fenomen în Republica Moldova, vom ajunge să descoperim problemel ce mocnesc de mulţi ani.

EUGENIA VULPE medic de familie, Centrul de Sănătate Pepeni: „Nu avem medici. Lucrul acesta îl fac asistentele. Nu ştiu cât de competente sunt ele pentru a diagnostica profilactic toate maladiile, cum ar fi palparea glandelor mamare. Lecţii! Nu ştim când să reuşim să ţinem lecţii. Dacă am dispune de numărul suficent de medici care ar trebui pe sector, poate cumva ne-am încadra în timp. Dar trebuie de dus lecţii, cât mai multe lecţii. Pacienţii trebuiesc şcolarizaţi.”

RODICA RUSU-GRAMA expert în sănătate publică: „În sistemul nostru a fost ignorat practic, în ultimii şase ani, un domeniu foarte important – sănătatea publică. În 2017 a fost făcută o reformă nereuşită, care a distrus practic acest sistem. În fiecare centru de sănătate raional trebuie să fie un departament care să se numească educaţia populaţiei şi promovarea sănătăţii. Aceste secţii, practic, nu lucrează.”

Institutul Oncologic este principalul spital din țară care tratează cancerul. Totuşi, de-a lungul timpului, instituţia nu s-a bucurat de o reputaţie  bună, din cauza medicilor suspectaţi de luare de mită. Plângerile au venit chiar de la pacienţi. Abia în ultimul an, conducerea spitalului a fost schimbată, iar fenomenul pare să fie monitorizat mai atent. Despre posibile acte de corupere au vorbit inclusiv ministrul Sănătăţii, Ala Nemerenco, şi noul director al spitalului, Ruslan Baltaga.

RUSLAN BALTAGA director, Institutul Oncologic: „Corupţia este cancerul societăţii. Nu poate fi extrapolat* Institutul Oncologic din societate.  Institutul Oncologic a fost aşa plasat... cu momentul respectiv, posibil  din percepţia societăţii, problematicii cancerului.  Cazurile respective sunt cunoscute şi, mă adresez şi colegilor, cazurile respective nu pot fi ascunse, oamenii – într-o formă sau alta – vor vorbi.”

RODICA RUSU-GRAMA expert în sănătate publică: „Cred că sistemul nostru de sănătate ar avea nevoie de o prioritate majoră, declarată – controlul calităţii în interiorul sistemului.”

În secţiile Spitalului Oncologic sunt internaţi, în prezent, sute de pacienţi. Sunt bolnavi de diferite vârste şi cu diverse tipuri de cancer.

NINA GURŢENCO pacientă cu diagnostic oncologic: „Sunt bătrână, 70 de ani, dar vreau să mai trăiesc... cu ajutorul medicilor care sunt. Dar ar fi de dorit, am o propunere... până a ajunge pacientul pe mâinile doctorilor, că sunt mulţi bolnavi aici la policlinică, stă sau patru luni de zile în rând, trebuie de construit ceva, macar două spitale încă.”


IURII IVANOV medic, Institutul Oncologic: „80/90 la sută dintre pacienţi vin în stadii trei sau patru, cu cancere bronho-pulmonare, cancere centrale.  În ultimul timp au început să apară şi foarte mult tineret, cu forme avansate de cancer.”


RUSLAN BALTAGA director, Institutul Oncologic:  „La nivel global se preconizează o creştere a numărului de cancere.  Sunt două explicaţii principale a acestei creşteri. Una ar fi adresabilitatea post-pandemică. Din cauza restricţiilor, fricii oamenilor... a fost o ezitare de a se adresa.  Şi altă cauză ar fi creşterea posibilităţilor de diagnosticare.”

 În pofida statisticii îngrijorătoare, medicii oncologi spun că reuşesc să ţină lucrurile sub control şi că zilele de aşteptare pentru consultaţii au fost reduse considerabil. Cu toate acestea, sistemul încă şchiopătează. În spital nu sunt suficiente echipamente pentru diagnosticare şi tratament. Abia în 2022 au fost schiziţionate dispozitive moderne, care lipseau în totalitate.

RUSLAN BALTAGA director, Institutul Oncologic:: „Dacă vorbim de necesităţi acute, ne lipseşte un tomograf computerizat, dar din informaţia pe care o avem de la Ministerul Sănătăţii – tenderul deja a avut loc şi în scurt timp vom fi dotaţi cu acest echipament.”

ION PRISĂCARU secretar de stat, Ministerul Sănătăţii: „Una din activităţile care au fost realizate în ultima perioadă a fost dotarea IO cu accelerator liniar, pentru tratament cu radioterapie. Totuşi, conform recomandărilor OMS, este nevoie de cel puţin şase echipamente de acest tip, la moment avem doar două. Respectiv, în următoarea perioadă se preconizează să fie instalate încă trei.”

RODICA RUSU-GRAMA expert în sănătate publică: „Începând cu condiţiile hoteliere şi cu echipamentele care sunt în această instituţie, putem înţelege că investiţii au fost făcute foarte puţine. Statul, pe parcursul ultimilor 20 de ani, nu a dat atenţia cuvenită acestui domeniu.”

Sistemul medical din Republica Moldova nu poate oferi serviciile pe care le prestează specialiştin din afară. De aceea, mulţi pacienţi ajung să se transferă în spitalele din alte țări, bunăoară - în România.  

MADAM MARIA VIRGILIA studentă: „Am fost diagnosticată de două ori ... a recidivat după 13 ani. Când am făcut 18 ani, m-am transfertat la tratament în România ... pe secţia de adulţi are mai multe tratamente decât la Chişinău. Medicii pe care i-am cunoscut eu la Chişinău sunt empatici şi dedicaţi, dar lucrează în sistemul... care lucrează.”

ION PRISĂCARU secretar de stat, Ministerul Sănătăţii: „Cel mai des, observăm că tratamentul patologiilor hematopoitice şi tumorile cerebrale, într-adevăr, în acest moment ducem o lipsă de servicii care ar asigura absolut tot spectrul pentru diagnostic şi tratament în aceste cazuri. MUSCA La aprecierea a unui caz imposibil de efectuat în RM, din fondurile asigurării obigatorii parţial sau total aceste costuri sunt rambursate pacientului ulterior.”

 Iar pe rețelele de socializare putem vedea deseori postările fundaţiilor de binefacere. Este o cale prin care cei cu diagnostic oncologic cer să fie ajutați.

ALEXANDRINA IACUB pacientă cu diagnostic oncologic: „În urma unui control de rutină, am fost diagnosticată cu boala hodkin scleroza nodulara.  Timp de doi ani m-am tratat în Republica Moldova. Am făcut diferite cure de chimioterapie şi radioterapie, însă la un moment dat m-am gândit să apelez în străinătate, pentru că am văzut în mediul online şi la TV că foarte mulţi oameni au avut succese mari în afara ţării.”

TATIANA RUSU administrator, fundaţie de binefacere: „Anul trecut, 25 de persoane diagnosticate cu diferite tipuri de cancer au solicitat ajutorul fundaţiei noastre. Acest număr fiind o treime din cazurile totale preluate de fundaţie.  Aceste persoane ori află târziu despre boală şi sunt nevoite să caute afară şansa de supravieţuire, ori sistemul nostru medical nu face faţă tratamentelor.”

Pentru condiţii şi servicii de tratament mai bune acasă luptă inclusiv Asociaţia ,,Viaţa fără leucemie". În prezent, în colaborare cu Institutul Oncologic, reprezentanţii fundaţiei au un registru de monitorizare a numărului copiilor diagnosticaţi cu boli oncologice.

NATALIA VÎLCU-BAJUREAN preşedinte, Asociaţia ,,Viaţa Fără Leucemie": „Oficial, noi cunoaştem numărul de copii care se tratează la Institutul Oncologic, dar noi nu cunoaştem care este numărul de copii diagnosticaţi cu această boală în Moldova. Noi ne dorim să avem acele tratamente moderne, despre care noi aflăm de la pacienţi care reuşesc să plece peste hotare, să facă tratamentele acolo. Noi înţelegem că orice plecare implică foarte multe resurse financiare. Nu toate familiile dispun de aceste resurse.”

DANIELA DANILOVA jurnalist TVR MOLDOVA: „Sunt mai multe cauze ce pot provoca cancerul. Printre acestea: fumatul, obezitatea sau consumul excesiv de alcool. Nepăsarea faţă de propria sănătate ne îmbolnăveşte, însă, cel mai mult. O spun chiar medicii, care ne îndeamnă să găsim timp şi resurse pentru prevenţie, deoarece tratamentul este şi costisitor, şi dureros.”