După cazul Bogdan Zgherea, tânărul cu studii liceale care primea la Ministerul Culturii un salariu de 33.000 de lei brut, portalul Moldova Curată a documentat un alt caz în care un alt vicepreședinte al Organizației de Tineret a PAS a fost angajat în cabinetul ministrului Culturii, fiind, la fel, în primul an de facultate, deci, fără studii superioare finalizate. De la cabinetul ministrului Culturii și contracte cu Ministerul Culturii și Ministerul Mediului, la Administrația Națională „Apele Moldovei” și, în prezent, cabinetul ministrului Mediului – acesta este traseul profesional parcurs de Selinia Cojocaru în doar trei ani. În această perioadă, ea a fost angajată sau contractată în mai multe instituții publice, fără concursuri de angajare sau achiziții publice, prin contracte directe și proceduri pentru servicii de mică valoare. potrivit MoldovaCurata.md.
În niciunul dintre cazuri nu au fost organizate concursuri de angajare și nici concursuri de achiziții publice pentru serviciile contractate. S-a preferat contractarea directă, pe contracte de valoare mică, permise de legislație fără procedură de achiziții. Unii experți în integritate și anticorupție apreciază acest parcurs ca prezentând semne de favoritism, dar și dubii privind egalitatea de șanse pentru tineri care nu au afilieri politice.
După liceu, asistentă în cabinetul ministrului
Selinia Cojocaru are 22 de ani și este vicepreședintă a Organizației de Tineret a Partidului Acțiune și Solidaritate. În iunie 2026, a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, specializarea Arte Audiovizuale și Media.
La 21 iulie 2023, când avea 19 ani și abia absolvise Liceul „Aristotel” din Chișinău, a fost angajată în funcția de asistentă în cabinetul ministrului Culturii Sergiu Prodan, „pe 0,5 unități de funcție”, după cum a informat Ministerul Culturii sursa citată.
A deținut funcția până la 31 ianuarie 2024, adică timp de jumătate de an. Ținând cont de nivelul de studii, Selinia Cojocaru a beneficiat de o remunerare de două ori mai mică decât cuantumul prevăzut pentru această funcție, adică 7.700 de lei brut lunar.
„Conform legislației, personalul din cabinet este angajat în temeiul încrederii personale acordate de persoana cu funcție de demnitate publică pe care o asistă. Respectiv, aceasta a fost decizia personală a ministrului”, a comunicat secretara de stat Marcela Nistor pentru Moldova Curată.
Selinia Cojocaru și-a depus demisia din cabinetul ministrului, dar a continuat să lucreze pentru minister pe contracte de prestări-servicii. La 1 februarie 2024, a încheiat un contract pe 11 luni, în valoare de 85.200 de lei.
„Suma de 85.200 de lei reprezintă valoarea brută totală a contractului pentru întreaga perioadă de prestare a serviciilor, și nu o remunerație lunară. Atribuirea contractului de prestări servicii a fost realizată cu respectarea prevederilor cadrului normativ aplicabil achizițiilor publice de valoare mică”, a comunicat Ministerul Culturii.
La rândul ei, Selinia Cojocaru a spus că a prestat servicii de promovare a Programului Național „Voucher Cultural”, „pentru un contract de 7.745 de lei brut, aproximativ 6.200 de lei net”, precizând că activitatea sa a inclus conceperea și implementarea activităților de comunicare, realizarea și coordonarea materialelor de promovare, redactarea conținutului, producția video, design grafic, editare și post-producție, administrarea și adaptarea conținutului pentru canalele de comunicare etc.
În același an, în timp ce avea un contract valabil cu Ministerul Culturii, Selinia Cojocaru a fost contractată, în paralel, de Ministerul Mediului. La 20 mai 2024, a încheiat un contract de prestări servicii cu valoarea de 64.295 de lei, valabil la fel până în decembrie 2024. În acea perioadă, Ministerul dispunea de o Secție de informare și comunicare cu mass-media în care lucrau trei persoane.
Ministerul Mediului susține că Selinia Cojocaru a fost contractată pentru sarcini tehnice specializate — fotografiere, filmare, montaj video, editare foto, design grafic și adaptarea conținutului digital — care nu sunt prevăzute explicit în atribuțiile Secției de comunicare.
În anul următor, 2025, Ministerul Mediului i-a oferit alte două contracte: unul de 3 luni, încheiat la 28 ianuarie 2025, în valoare de 30.000 de lei, iar altul – la 18 aprilie 2025, valabil până în septembrie 2025, în valoare de 60.000 de lei. Ministerul Mediului ne-a informat însă că executarea celui de-al doilea contract a fost întreruptă mai devreme - în iulie 2025, de aceea totalul plăților făcute către Selinia Cojocaru în 2025 a fost de 66.086 de lei.
În același an, 2025, Selinia Cojocaru a lucrat și pentru Fundația StartUp Moldova, de unde a fost remunerată cu 131.672 de lei. Pe pagina web a acestei fundații, precizează Moldova Curată, Selinia Cojocaru apare și în prezent ca parte a echipei, însă, la solicitarea redacției, a precizat că nu mai lucrează în prezent pentru StartUp Moldova.
Întrebată cum a reușit să facă față tuturor contractelor și studiilor în același timp (era în al doilea și al treilea an de facultate), Selinia Cojocaru a răspuns: „Regulamentul Facultății prevede posibilitatea acordării unui parcurs individual pentru studenții care sunt angajați, cu condiția prezentării unui certificat care confirmă raporturile de muncă. În baza acestui regulament, am beneficiat de parcurs individual, ceea ce presupunea o prezență redusă la activitățile curente, dar obligația de a participa la toate atestările și examenele, precum și de a realiza și prezenta toate lucrările, proiectele și evaluările prevăzute în planul de învățământ. În perioada studiilor, am respectat aceste cerințe și am acumulat toate creditele academice necesare (…)”.
Specialistă principală în cadrul Apele Moldovei
Cu două luni înainte de a-și încheia contractul la Ministerul Mediului, Selinia Cojocaru a fost angajată, la 1 august 2025, în calitate de specialist principal la instituția Apele Moldovei, anume în Secția secretariat a Comitetului bazinal Dunărea - Prut și Marea Neagră.
Instituția a informat Moldova Curată că angajarea s-a făcut „în baza cererii persoanei”, fără concurs, pe o perioadă determinată – până la 31 ianuarie 2026.
Peste aproape două luni, la 24 septembrie 2026, a fost transferată în funcția de specialistă principală a Serviciului relații cu publicul. „Precizăm că persoana menționată nu a fost încadrată într-o funcție publică și nu a dobândit statutul de funcționar public. Aceasta a fost angajată într-o funcție contractuală din cadrul unei instituții publice, raporturile de muncă fiind reglementate de Codul muncii și de actele interne ale angajatorului. În aceste condiții, procedura obligatorie de ocupare prin concurs aplicabilă funcțiilor publice nu era incidentă în cazul respectiv. Totodată, contractul individual de muncă a fost încheiat pe perioadă determinată, potrivit necesităților instituționale existente la momentul respectiv. Prin urmare, angajarea s-a realizat în limitele prerogativelor angajatorului de a selecta și încadra personal contractual, în conformitate cu legislația muncii și cu cerințele stabilite pentru postul respectiv”, a explicat actualul director interimar al Apele Moldovei, Vlad Ceban, modalitatea de angajare a Selinia Cojocaru.
Fostul director al IPAN Apele Moldovei: funcția Seliniei Cojocaru nu era o funcție publică
Fostul director al Apele Moldovei, Nicu Belitei, care a emis ordinul de angajare, a oferit următoarea explicație: „Premisa potrivit căreia dna Selinia Cojocaru ar fi fost angajată într-o funcție publică nu corespunde situației existente în 2025. Începând cu 1 ianuarie 2025, Agenția „Apele Moldovei” a fost reorganizată prin transformare în Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei”. Personalul instituției a fost angajat în baza legislației muncii. Funcția contractuală denumită „specialistă principală” nu trebuie confundată, doar în considerarea denumirii sale, cu o funcție publică supusă regimului Legii nr. 158/2008”.
Selinia Cojocaru a absolvit facultatea în iunie 2026.Tânăra a spus pentru Moldova Curata că, în prezent, este angajată în cabinetul ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, deși numele ei nu este pe pagina web a ministerului, în lista angajaților din cabinetul ministrului.
Selinia Cojocaru a ținut să facă unele remarci referitoare la activitatea sa profesională: „Am muncit cu multă implicare și, de multe ori, dincolo de limitele unui program obișnuit, pentru că mi-a păsat cu adevărat de ceea ce făceam. Nu am tratat niciodată studiile și activitatea profesională ca pe două lucruri care se exclud. Dimpotrivă, le-am dus în paralel, iar una a susținut-o pe cealaltă. Consider că tinerii trebuie încurajați să intre în câmpul muncii încă din perioada studiilor, să capete experiență, să contribuie și să crească profesional. Mi-ar părea nedrept ca întregul meu parcurs să fie redus la ideea că eram «prea tânără», că «nu aveam încă diplomă» sau «angajată fără studii»”.
Lilia Ioniță: „Problema este dacă asemenea oportunități sunt, în mod real, oportunități pentru toți”
Analizând întregul traseu de angajare în acest caz, Lilia Ioniță observă că acesta ar trebui abordat și prin prisma egalității de șanse pentru toți tinerii: „Privind întregul traseu: cabinet de ministru, contracte succesive cu două ministere, o funcție într-o instituție publică, unde angajarea s-a făcut, potrivit instituției, pur și simplu «în baza cererii persoanei», iar ulterior din nou cabinetul unui ministru, discuția nu mai este doar despre vârstă sau diplomă. Inevitabil, apare și o umbră de favoritism și, mai ales, întrebarea despre egalitatea de șanse. Câți alți tineri, la fel de buni sau poate chiar mai buni, au știut că pot depune o asemenea cerere și că există o asemenea oportunitate? Și, da, îmi este greu să-mi imaginez că vicepreședintele organizației de tineret a unui partid de opoziție ar fi avut un traseu la fel de lin, chiar cu un CV foarte bun. Dar poate mă înșel. Problema nu este că unii tineri primesc oportunități surprinzător de frumoase. Ar fi bine să le primească. Problema este dacă asemenea oportunități sunt, în mod real, oportunități pentru toți”.
Experta conchide că „despre șanse egale putem vorbi atunci când și ceilalți tineri capabili știu că pot bate la aceeași ușă și au motive să creadă că, dacă li se va deschide, față de ei vor fi aplicate aceleași reguli”. „Iar dacă totul începe cu o simplă cerere, ar fi bine măcar să știe toți unde trebuie depusă”, mai notează Lilia Ioniță.