Conform istitutiilor international, Republica Moldova este ţara cu cele mai proaste drumuri din Europa.

Un drum greu practicabil leagă câteva sate din raionul Anenii Noi. Are vreo opt kilometri și a ajuns într-o stare deplorabilă.  

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: În satele Puhăceni şi Delacău locuiesc peste şase mii de locuitori. Acest drum este singura lor legătură cu Anenii Noi şi Chişinău. De când Republica Moldova a devenit stat independent, acest drum nu a fost reparat capital niciodată.  


Astăzi, drumul e plin de gropi şi denivelări. Situaţia a început să se agraveze în 2008, după ce în zonă s-au deschis mai multe cariere de nisip și pietriș. Pe drum trec și o sută de camioane pe zi. Primarii din zonă sunt supărați pentru că din cauza infrastructurii, localităţile pierd investiții importante.

"Era înflorit satul acesta. Era milioar. Acum nu se uită nimeni la acest sat, din partea drumului se tem toţi a veni încoace."


"E foarte stricat, dacă vedeţi, e foarte stricat. Atâtea impozite plătim pe drumuri, şi degeaba."

"E foarte gravă situaţia. În fiecare lună trebuie să fii în reparaţie. Ia uitaţi-vă ce colb, mizerie aici. Nu poţi un copil să trimiţi la şcoală curat. Că e numai colb."


ANDREI ERMURACHI, şef de direcţie, ASD: L-am pus într-o listă de aşteptare a obiectivelor prioritizate, care, la identificarea mijloacelor financiare necesare pentru implementarea lui vom purcede la actualizarea acestuia, şi respectiv la implementare.

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: Reţeaua de drumuri din Republica Moldova măsoară aproximativ şase mii de kilometri. Peste 40% dintre acestea sunt într-o stare rea sau foarte rea, 24% sunt de o calitate medie iar aproape 31% sunt într-o stare bună sau foarte bună.

CALITATEA DRUMURILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
Sursa: ASD
Total                                         6000 km
Starea rea şi foarte rea              40%
Stare medie                                24%
Stare bun şi foarte bună             31 %

În ultimii doi ani, s-au construit şi reabilitat capital sute de kilometri de drumuri. Doar anul trecut, pentru întreţinerea, reparaţia şi construcţia drumurilor, Guvernul Republicii Moldova a alocat peste 2,2 miliarde de lei.

ANDREI ERMURACHI, şef de Direcţie, ASD: Asta este scopul şi menirea principală a activităţii noastre zilnice să aducem caracteristicile de calitate a drumurilor la nivele de bune şi foarte bune. Pentru asta muncim.

De la Anenii Noi am pornit spre raionul Nisporeni.

Apa potabilă este un lux pentru cei aproape 600 de locuitori care trăiesc în satul Cîrneşti, la doar 10 kilometri de Prut, la granița cu Uniunea Europeană. În sat nu există apeduct, iar oamenii adună apa de ploaie pentru necesităţile zilnice. Din cauza secetei din ultimii ani, fântânile s-au înămolit sau au secat complet.

"În toată săptămâna spăl. Strâng oleacă, şi le clătesc. Să nu cheltui multă apă. Altă ieşire din situaţie noi nu avem. Eu nu ştiu, eu nu mia vreau nimic. Nimic nu mai vreau. Doar apă vreau. Altceva nu vreau nimic, nici bani, nici haine, nimic. Apă să fie, apă."

Pentru a-și potoli setea, oamenii sunt nevoiți să parcurgă kilometri până la singura sursă de apă potabilă din zonă. Acum însă, şi aceasta e pe sfârşite. Doar cei care vin cu noaptea-n cap beau apă curate.

"Cam e tulbure.
- E tulbure.
- Dar la fund, este un strat destul de consistent de mâl.
- Da. Iată aşa apă beau locuitorii din Cârneşti.
- Nu o bem aşa. O lăsăm să se limpezească.
-  Cât timp e nevoie?
- O zi, o zi şi jumătate ca să  aşeze. Aşa un strat gros, se lasă la fund şi o iai încet, încet."


Primarul susține că localnicii ar fi putut avea apă în gospodării până în 2025. A fost accesat un proiect moldo-român, prin care vor fi construite patru apeducte peste Prut.

NICOLAE CHERCHEJA, primarul comunei Brătuleni: Proiectul merge la magistrală, merg lucrările, reţelele interioare în Brătuleni, deja sunt finisate. Dacă ne a auzi acum Guvernul şi a urgenta pur şi simplu magistrala, să dea bani, pentru magistrală, mai repede, într-adevăr, noi salvăm  două sate de oameni, cărora am putea să le dăm apa mai înainte.

Datele oficiale ne arată că, în aproape 30 la sută dintre localităţile din ţară nu este apeduct, iar în 60 la sută, nu există canalizare. Zeci de mii de gospodării din Republica Moldova au încă toaletele din curte, iar oamenii fac baie în spaţii improvizate. O astfel de practică a devenit o normalitate şi printre locuitorii din satul Anini, raionul Hînceşti.

"Iată aici dă drumul. Acuş o să mă fac numai apă.
- Apa e caldă?
- Da, e caldă.
- Toată ziua, până seara, te frigi, seara de dânsa. Vara, când e temperatura mare, e tot normal de spălat.

"Apa o prefacem cu rece, cu caldă. Şi în taz. E normal pentru un om singur. Câte ori pe săptămâna faceţi baie?
- O dată în săptămâna eu fac cu lemne aici."

În astfel de condiţii, trăiesc de ani buni cei peste 100 de oameni din sat. Deşi se află la 48 de kilometri de Chişinău, localitatea, care face parte din comuna Lăpuşna, este uitată parcă de lume. Aici nu există şcoală, grădiniţă, punct medical şi nu circulă nici măcar un mijloc de transport public. Acum un s-a închis şi singurul magazin din sat. Doar de două ori pe săptămână, un agent economic le aduce oamenilor pâine.

"Marţia ne aduce şi ... Marţia şi vinerea.
- Vă aduce pâine? Doar pâine?
- Da. Ne aduc vreo două lăzi, aşa de pâine, şi noi luăm câte două pâini şi gata."

"Da pe timpuri cum, de fapt, era în sat la voi?
- Era punct medical, era poştă, şcoală, grădiniţă. Iată care s-a surpat. Fabrică de vinuri lucra. Da acum suntem ai nimănui."



NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: În acest loc, pe timpuri era amplasat punctul medical. Acum 5 ani a fost demolat. Clădirea era foarte veche și într-o bună zi, s-a prăbușit tavanul, apoi pereții. Acum un medic de familie face consultații într-o casă bătrânească din sat.

Medicul de familie vine de două ori pe lună în sat. Lipsa farmaciilor este o altă problemă majoră cu care se confruntă majoritatea localităţilor rurale. La sfârșitul anului 2022, în R. Moldova existau 1.28 de farmacii licențiate, cele mai multe în Chişinău sau centrele raionale. În satele Bujor şi Mireşti din raionul Hînceşti trăiesc peste patru mii de locuitori, care sunt nevoiţi să parcurgă peste 40 de kilometri până în centrul raionul pentru a-şi cumpăra medicamente.

"Ar fi nevoie să deschidă, că mai ales bătrânii, au foarte multă nevoie şi le vine greu să facă navetă."

"Sunt boli multe, mai ales cu ficatul, cu toate care are omul probleme. Că deja, acum, majoritatea, toţi sunt bolnavi. Toţi au, şi mai ales aceştia în vârstă."

Datele oficiale arată că în 2022, în 136 de sate, cu o populaţie de peste 700 de locuitori, nu există farmacii. Autoritățile își propun să deschidă, până la sfârșitul anului, 50 de farmacii în satele cu peste o mie de locuitori.

ALEXANDRU GASNAȘ, secretar de stat, Ministerul Sănătăţii: Compania Naţională de asigurări are un fond de aproximativ 15 miliarde. Şi pentru 2023, doar petnru asitenţa primară propriu zis, pentru contractarea serviciilor medicilior de familie, este preconizată suma de două miliarde şi 800 de milioane. Ce ţine de pomparea banilor în infrastructură şi a creea această infrastructură,  pentru 2022 s-au investit un miliard  şi 200 de milioane de lei.

Şi cei de la Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale sunt conştienţi de gravitatea problemelor cu care se confruntă Republica Moldova după 32 de ani de independenţă. S-a investit mult, sunt zeci de proiecte în derulare, dar mai este mult de lucru.

ANA MARDARE, secretar de stat, MIDR: Ceea ce noi încercă să facem, să avem o claritate, în primul rând, care localităţi îs conectate, dacă reţelele sunt de bună calitate,  transportă apă, nu transportă apă. Suntem în proces de selectare a unei companii  pentru a elabora acest plan naţional de amenajare a teritoriului. Şi acest plan de amenajare o să ne ofere un fel de cartografiere la nivel de republică, dar şi pe partea de investiţii, pentru că noi nu avem o cifră estimată care sunt necesităţile de investiţii.

Și ministrul Educaţiei, Dan Perciun, promite să resolve o problemă veche - lipsa blocurilor sanitare în şcoli şi licee.

DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei: Dacă ne referim la blocurile sanitare, atunci anul acesta urmează să fie organizate în interior blocuri sanitare în 25 de instituţii de învăţământ. Din bugetul de stat, s-au alocat 25 de milioane de lei. Anul viitor, împreună cu partenerii noştri strategici UNICEF, Banca Mondială se planifică renovarea, organizarea în interior a încă 100 de blocuri sanitare în instituţiile de învăţământ.

În urmă cu un an, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată privind aderarea la Uniunea Europeană. Autorităţile de la Chişinău şi-au asumat public angajamentul că vor îndeplini, până în 2030, toate condiţiile impuse de UE pentru a deveni parte a marii familii europene. Până atunci mai sunt şapte ani, și rămâne speranța ă cei din conducerea ţării vor pune un accent și pe dezvoltarea infrastructurii naţionale.