Numărul refugiaților ucraineni care s-au angajat în Republica Moldova este în continuă creştere, semn că ei încearcă să-şi refacă viaţa, chiar dacă sunt departe de casă. Iar domeniile în care şi-au găsit un loc de muncă sunt extrem de variate, de la HoReCa sau vânzări până la construcții sau inginerie.
De la începutul războiului, peste 1.400 de refugiaţi ucraineni au reuşit să-şi găsească o slujbă în Republica Moldova prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Cei mai mulţi dintre ei sunt angajaţi în municipiul Chişinău, în Autonomia Găgăuză şi în Bălţi.
LILIA PLUGARU, șef, Direcţia migraţia forţei de muncă, ANOFM: Noi avem aproximativ 150 de angajatori, disponibili pentru a oferi locuri de muncă pentru persoanele strămutate şi ei au depus circa 1600 de locuri de muncă disponibile pentru persoanele refugiate. În anul 2024 în şase luni de zile noi avem angajare se 50%, deci o angajare mai mare, în acest jumătate de an. Dar în primii ani, în 2022, 2023 angajarea era aproximativ la 30 de procente.
Proiectul Robota, implementat de Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova cu sprijinul financiar al Agenției ONU pentru Refugiați, este o altă modalitate prin care refugiaţii ucraineni sunt ajutaţi să-şi găsească un loc de muncă. Iniţiaţiva funcţionează de aproape doi ani şi identifică angajatori disponibili să ofere posturi pentru refugiaţi.
ELENA PETROYA, asistent social, proiectul "Rabota": Anul trecut am reuşit să angajăm 133 de persoane. În total, noi am consultat şi am oferit servicii pentru peste o mie de oameni. Locuri vacante sunt disponibile şi pentru specialişti, pentru medici, profesori.
Hanna este din regiunea Dnipropetrovsk şi se află în Republica Moldova chiar de la începutul războiului. Femeia este jurist şi chiar a predat la o facultate de drept. Acum toate cunoştinţele şi le împărtăşeşte cu beneficiarii proiectului Rabota.
HANNA HAFAROVA, refugiată: Legile în Republica Moldova şi în Ucraina, în multe cazuri, sunt asemănătoare, iar eu, voluntar, adică fără plată, ofeream sprijin cetăţenilor ucraineni pentru a clarifica diferite probleme juridice. Acum activez în proiectul "Rabota" deoarece acest proiect este menit să îi ajute pe ucraineni.
Găsirea unui loc de muncă poate fi un proces îndelungat şi dificil, recunosc refugiaţii, iar faptul că nu cunosc limba română reprezintă o barieră.
CATERINA CATCOVA, refugiată: Angajatorii câteodată manifestă neîncredere faţă de refugiaţii ucraineni. Plus, să ne dorim nişte posturi mai serioase nu putem pentru că nu ştim limba română sau nu o ştim suficient pentru a ocupa o poziţie mai înaltă.
IULIA EVAŞUTCHINA, refugiată: Învâţământul online presupune ca mama să fie tot timpul alături şi asta este o mare barieră. Este o barieră socială, psihologică să nu fie lăsaţi singuri copiii.
Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Migraţie, în prezent pe teritoriul Republicii Moldova se află peste 116 mii de cetăţeni ucraineni, dintre care 45 mii sunt copii.
