Astăzi, de Ziua României, colegul nostru Ion Răilean a ajuns la București pentru a vizita Muzeul Național Cotroceni, un loc cu o istorie de peste 350 de ani. Ansamblul este unul dintre cele mai importante monumente ale țării și un simbol al continuității istorice — de la domnitori, la regalitate, până la președinția modernă.
Istoria Cotroceniului începe între 1679 și 1681, când domnitorul Șerban Cantacuzino a fondat o mănăstire pe dealul Cotroceni. Aici au fost construite și case domnești, folosite ca loc de retragere pentru voievozii Țării Românești.
O schimbare majoră vine în 1893, când vechile case domnești au fost demolate pentru a face loc Palatului Cotroceni, construit pentru regele Ferdinand și regina Maria. Regele Carol I a consemnat în scrierile sale admirația pentru acest loc.
Arhitectura palatului include influențe pariziene: Scara Holului de Onoare, realizată din marmură italiană de Carrara, amintește de Opera Garnier din Paris. Pereții, sculpturile și ornamentele cu auritură păstrează stilul eclectic al epocii.
După cutremurul din 1977, palatul a fost supus unor lucrări ample de consolidare. Mai multe saloane au fost restaurate, printre care: Sufrageria Germană – cu lambriuri și decor cu cifra regelui Carol I, Salonul Florilor (numit după restaurare Salonul de Aur) – decorat în stil Art Nouveau la cererea principesei Maria, Biblioteca Regelui Ferdinand – amenajată în stilul Renașterii franceze, păstrează peste 4.500 de volume. Regele vorbea cinci limbi și își petrecea ore întregi aici.
După Revoluția din 1989, Palatul Cotroceni a devenit sediul Administrației Prezidențiale și reședința oficială a președintelui României. O parte a clădirii este deschisă publicului, iar muzeul primește anual mii de vizitatori.
