Comisia de la Veneția a apreciat că modificările legislative adoptate de Parlamentul Republicii Moldova pentru combaterea corupției electorale au obiective legitime, însă a recomandat autorităților să clarifice mai multe prevederi pentru a evita riscurile de abuz și pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale.
Avizul a fost solicitat la 19 iunie 2025 de către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și vizează Legea privind combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și aspecte conexe.
Potrivit experților europeni, legea a fost elaborată după alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 2024, atunci când Curtea Constituțională a Republicii Moldova a constatat un nivel fără precedent de corupție electorală și a cerut Legislativului să consolideze mecanismele de prevenire și sancționare a acestui fenomen.
Comisia notează că amendamentele reprezintă un răspuns amplu la probleme precum cumpărarea voturilor, finanțarea politică ilegală, relansarea activității unor partide declarate anterior neconstituționale, campaniile de dezinformare și influența externă ostilă asupra proceselor democratice.
Se cere o aplicare imparțială și proporțională
În opinia instituției, consolidarea răspunderii penale pentru corupția electorală, eliminarea lacunelor din reglementarea finanțării campaniilor și introducerea unor mecanisme care să asigure funcționarea continuă a organismelor electorale sunt, în principiu, compatibile cu standardele internaționale, dacă sunt aplicate în mod imparțial și proporțional.
Totuși, experții avertizează că efectul cumulativ al modificărilor extinde considerabil competențele statului în domenii sensibile pentru pluralismul democratic, în special în ceea ce privește reglementarea partidelor politice, prevenirea extremismului și atribuțiile autorităților de securitate.
Printre recomandările principale ale Comisiei de la Veneția se numără definirea mai clară a unor noțiuni juridice precum „activitate extremistă”, „participarea la activitățile unei organizații extremiste” sau „diseminarea materialelor extremiste”, pentru a evita interpretări arbitrare. De asemenea, suspendarea sau dizolvarea organizațiilor și a partidelor politice ar trebui să fie aplicate doar ca măsură de ultimă instanță.
Experții mai recomandă ca măsurile preventive adoptate în proceduri accelerate să fie limitate în timp și supuse unui control judiciar efectiv. Totodată, sancțiunile împotriva partidelor politice trebuie să se bazeze pe dovezi convingătoare și să respecte principiile necesității și proporționalității.
Sancțiunile trebuie să se bazeze pe dovezi convingătoare
Un alt aspect semnalat de Comisie vizează obligativitatea partidelor de a transmite autorităților datele personale ale membrilor. Potrivit avizului, această obligație ar trebui reanalizată pentru a garanta protecția datelor și a vieții private.
Comisia de la Veneția recomandă, de asemenea, monitorizarea atentă a procedurilor penale accelerate în cazurile de corupție electorală, astfel încât eficiența procesului să nu afecteze dreptul la apărare sau echitatea procesului.
În final, experții subliniază că reforma era necesară în contextul amenințărilor la adresa alegerilor observate în 2024, însă avertizează că modificările frecvente și adoptate cu puțin timp înainte de scrutin pot afecta stabilitatea legislației electorale.
În acest sens, autoritățile sunt încurajate ca eventualele modificări viitoare să fie adoptate prin consens larg și după consultări publice ample.
