Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat un plan de înarmare a Uniunii Europene, în valoare de 800 de miliarde de euro, la doar câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, a suspendat ajutoarele militare pentru Ucraina, spunând că le-ar putea relua odată ce conducerea de la Kiev va arăta „mai multă dorință de pace”.
Planul numit ReArm Europe – Reînarmarea Europei – UE va propune să acorde statelor membre mai mult „spațiu fiscal” pentru investițiile în apărare, precum și împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro.
„Acest plan va permite statelor membre UE să își majoreze semnificativ cheltuielile de apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv”, a declarat Ursula von der Leyen.
„Pot să mai anunț că vom propune posibilități și stimulente suplimentare pentru statele membre care vor decide, dacă doresc să utilizeze programele politicii de coeziune, să crească cheltuielile pentru apărare, a mai spus Ursula von der Leyen.
„Este momentul Europei, și suntem gata să plusăm”, a proclamat șefa Comisiei Europene, precizând că în planul „în cinci părți” cuprinde și ajutor militar imediat pentru ucraineni.
Planul prezentat de Ursula von der Leyen va fi supus aprobării liderilor țărilor din UE la un summit special consacrat apărării, pe 6 martie.
Directorul general al concernului francez de armament Thales, Patrice Caine, s-a arătat și el precaut. „Are Europa tehnologia necesară pentru a produce întregul spectru de echipamente de apărare de care are nevoie? Răspunsul este da”, a declarat el reporterilor, adăugând că Franța își satisface deja aproape toate nevoile militare proprii.
Dar el a indicat că firmele din domeniul apărării ar fi „nervoase” în privința accelerării planurilor concrete de cheltuieli. „Capacitatea de producție se ajustează în mod natural la nivelul contractelor. Este mai degrabă o întrebare pentru cumpărători, guverne și armate. Vor fi declarațiile susținute de contracte suplimentare?”, a întrebat Caine retoric reporterii după publicarea rezultatelor anuale ale Thales.
Cheltuieli crescute în Belgia și Franța
Chiar în ziua când Ursula von der Leyen a propus planul de înarmare a UE, mai multe guverne din țările membre au prezentat la rândul lor planuri de sporire a cheltuielilor militare.
Guvernul belgian intenționează să accelereze cheltuielile pentru apărare cu 4 miliarde de euro (4,2 miliarde de dolari) în următoarele luni, a declarat marți Ministerul belgian al Apărării, confirmând un raport al ziarului belgian De Tijd care îl cita pe premierul Bart De Wever.
Prețul acțiunilor companiilor europene de armament, de pildă Thales, din Franța, urcă spectaculos de la începutul săptămânii, pe fondul semnalelor că Europa va investi masiv în apărare.
Creșterea ar trebui să ducă cheltuielile totale de apărare ale Belgiei la 2% din produsul său intern brut (PIB) în acest an, care este nivelul minim convenit între aliații NATO.
Ministrul belgian al apărării, Theo Francken, va propune majorarea la următoarea reuniune a cabinetului de vineri, a declarat purtătorul său de cuvânt.
Noul guvern belgian declarase nu mai departe decât luna trecută că va atinge acest prag abia în 2029. Cheltuielile pentru apărare reprezintă în prezent aproximativ 1,3% din PIB-ul Belgiei și nu au mai atins niciodată nivelul de 2%. De Wever își propune să pună în aplicare cheltuielile mai mari până la summitul NATO din 24 iunie, a mai informat ziarul De Tijd.
Franța trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare și mai repede, a declarat tot marți ministrul francez de Finanțe, Eric Lombard, în contextul în care țările europene sunt îndemnate să sporească cheltuielile pentru apărare, în timp ce Washingtonul amenință să se retragă din efortul aliat de ajutorare a Kievului.
„Trebuie să ne mișcăm mai repede și mai mult", a declarat Lombard pentru Franceinfo. Remarcile lui vin în contextul în care Franța a fost supusă unor presiuni interne și comunitare pentru a-și reduce deficitul.
Lombard a declarat că Franța va trebui să facă eforturi în alte domenii pentru a finanța în mod corespunzător creșterea cheltuielilor de apărare, dar a insistat că sistemul de protecție socială al țării va rămâne în mare parte intact.
Partidele germane, la răscruce, cu apărarea în vizor
În Germania - cea mai mare membră a UE, cu cea mai puternică economie, sporirea cheltuielilor de apărare era tema principală a negocierilor pentru formarea unei noi coaliții, marți, informează dpa.
Premierul bavarez Markus Söder a declarat marți dimineață că aceasta este o „zi foarte, foarte importantă", la câteva ore după ce Statele Unite au anunțat luni că suspendă temporar ajutorul militar pentru Ucraina.
Alianța de centru-dreapta CDU-CSU - formată din creștin-democrați (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU) a lui Söder - speră să formeze o coaliție cu Partidul Social Democrat (SDP) al cancelarului demisionar Olaf Scholz, după ce a câștigat alegerile parlamentare luna trecută.
Deși ajungerea la un acord de coaliție în Germania durează de obicei săptămâni, dacă nu chiar luni, negociatorii sunt supuși unei presiuni uriașe pentru a găsi un consens imediat, într-o vreme când Europa se grăbește să răspundă la schimbarea dramatică a politicii externe a SUA sub președinția lui Donald Trump.