Tallinnul își pregătește guvernarea digitală pentru a putea fi condusă din străinătate în cazul unei invazii. Imaginați-vă că generalul francez Charles de Gaulle, aflat în exil la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și-ar fi condus guvernul „Franței Libere” accesând resurse din „cloud”. Oficialii din Estonia se pregătesc pentru un astfel de scenariu printr-o nouă strategie menită să sporească reziliența în situații extreme - numită *hukukindlus* în limba estonă - care ar permite ca serviciile digitale guvernamentale să fie gestionate integral din străinătate, în cazul în care teritoriul țării ar fi ocupat de un inamic străin, relatează POLITICO.
Această țară baltică, cu o populație de 1,3 milioane de locuitori și o graniță de 294 de kilometri cu Rusia, se teme că ar putea deveni o țintă principală în eventualitatea în care Moscova ar invada un stat membru al Uniunii Europene. Serviciile de securitate au avertizat deja că Rusia poartă un război hibrid împotriva Europei, iar Estonia a atribuit Moscovei responsabilitatea pentru o serie de acțiuni - de la atacuri cibernetice și planuri de incendiere, până la secționarea cablurilor submarine de date.
În prezent, Tallinn se pregătește să își transfere serviciile publice în cloud, „fie în cazul în care centrele de date sunt distruse, fie în situația în care trupe inamice ajung pe teritoriul țării, împiedicându-ne să operăm”, a declarat Tõnu Grünberg, unul dintre arhitecții noii strategii și fost secretar general adjunct pentru infrastructură digitală și securitate cibernetică în cadrul Ministerului Justiției și Afacerilor Digitale din Estonia.
Estonia deține deja o copie de rezervă a datelor în „ambasada sa digitală” din Luxemburg – practic, o replică a structurii fundamentale a statului, care cuprinde totul, de la registrele cetățenilor și registrele funciare până la legislația țării.
Ne dorim ca, indiferent de circumstanțe, să rămânem cu adevărat online, a spus Grünberg. „Toate serviciile critice trebuie să rămână disponibile... Totul trebuie să funcționeze în continuare.”
Guvernul eston dezvoltă aplicații securizate pe platforme cloud - precum Microsoft Azure și Amazon Web Services - dar și pe propria sa platformă cloud de stat. Potrivit lui Grünberg - care, începând din această lună, ocupă funcția de CEO al furnizorului de infrastructură tehnologică Levira - sistemul este transferat către „ambasada digitală” și alte locații din Europa.
Allan Allmere, consilier pentru arhitectură IT și infrastructură în cadrul Ministerului Justiției și Afacerilor Digitale, a declarat pentru POLITICO faptul că Estonia urmărește să minimizeze impactul unui scenariu de tip „cel mai rău caz”.
Ideal ar fi să construim sisteme capabile să reziste oricărei crize posibile, însă, în realitate, nicio țară nu poate anticipa sau elimina toate riscurile. În cele mai grave scenarii, trebuie să păstrăm o bază de încredere de la care statul digital al Estoniei să poată fi reconstruit, a explicat el.
Riscurile la adresa serviciilor digitale au devenit evidente pentru estonieni încă din 2007, când țara s-a confruntat cu un val de atacuri cibernetice care a durat 22 de zile și a paralizat o mare parte din serviciile comerciale și guvernamentale. Ulterior, autoritățile estone au atribuit aceste atacuri Rusiei.
Acest incident a reprezentat, în multe privințe, primul atac cibernetic modern de amploare îndreptat împotriva unei țări. Evenimentul a determinat Tallinnul să își remodeleze întreaga infrastructură digitală, transformând Estonia în ceea ce unii consideră a fi cel mai digitalizat stat din lume. „Au adoptat o abordare remarcabil de proactivă în ceea ce privește digitalizarea serviciilor guvernamentale”, a declarat Joseph Jarnecki, cercetător principal în cadrul think-tank-ului Royal United Services Institute (RUSI) din Londra.
Allmere a precizat că planificarea pentru scenarii catastrofale urmărește să garanteze că „nu va trebui niciodată să o luăm de la zero”.
Reziliența digitală
Atacurile recente asupra centrelor de date din Rusia au subliniat cât de esențiale au devenit serviciile digitale pentru țările aflate în război. Luna trecută, Ucraina a lovit trei centre de date aparținând furnizorului rus Yandex, demonstrând că vizarea capacității de calcul a devenit echivalentă cu atacarea unei centrale electrice care furnizează energia electrică, încălzirea și combustibilul de care depind atât armata, cât și populația civilă.
Planul național al Estoniei pentru reziliența în situații de criză extremă reprezintă un exemplu notabil al modului în care statele încearcă să își protejeze cetățenii și serviciile împotriva acestor riscuri prin delocalizare. Până nu demult, dezbaterea privind securitatea digitală se concentra pe menținerea controlului la nivel național, prin stocarea datelor pe plan local și dezvoltarea tehnologiilor și a centrelor de date pe teritoriul statului respectiv.
În prezent, statele - în special cele confruntate cu riscuri sporite de conflict - își regândesc abordarea, asigurându-se că dispersează riscurile asociate infrastructurii digitale.
Joi, Regatul Unit și Norvegia au anunțat că analizează modalități de a găzdui reciproc date securizate, prin înființarea unor „ambasade de date”.
De asemenea, Estonia investește în „parteneriate și alianțe cu țări terțe sigure” pentru a asigura securitatea și reziliența, „în loc să susțină că «suntem pe deplin suverani și rezilienți doar atunci când avem totul sub control fizic, pe teritoriul nostru»”, a explicat Jarnecki.
Întreruperea serviciilor Microsoft, care a afectat săptămâna trecută companii și țări din întreaga lume, a demonstrat încă o dată necesitatea ca statele să își diversifice furnizorii de servicii cloud și digitale, pentru a se proteja în cazul în care furnizorii principali devin ținta unor atacuri cibernetice, perturbări sau defecțiuni tehnice.
Allmere, oficialul estonian responsabil de planul de reziliență pentru situații de criză extremă, a menționat că țara sa lucrează deja la pregătirea pentru următoarea provocare: „Prima întrebare a fost cum să ne asigurăm că datele statului estonian nu vor dispărea”, a spus el, făcând referire la „ambasada de date” pe care Estonia o deține deja în Luxemburg, ca soluție de rezervă.
„Următoarea [provocare] este cum să garantăm că statul poate continua să funcționeze folosind acele date în timpul unei crize”, a adăugat el. Tallinn nu se va opri aici. „Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că aceleași date rămân inteligibile și utilizabile și peste decenii”, a spus Allmere.