Comisia, alături de Uniunea Europeană, lucrează la elaborarea unei „foi de parcurs pentru pregătirea apărării”, a declarat pentru CNN la începutul acestei săptămâni o sursă bine informată pe această temă. Foaia de parcurs va include patru proiecte de apărare, printre care și zidul anti-drone, a precizat sursa.

Inițiativa privind zidul anti-drone nu ar fi un zid fizic, ci o rețea stratificată de sisteme de detectare și interceptare, bazată pe capacitățile anti-drone ale fiecărui stat membru al UE.

Ideea a fost anunțată în contextul în care mai multe țări europene au raportat incursiuni în spațiul lor aerian, majoritatea acuzând Rusia. Kremlinul neagă implicarea.

„Europa trebuie să ofere un răspuns ferm și unit la incursiunile cu drone ale Rusiei la granițele noastre”, a declarat marți Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

„De aceea vom propune acțiuni imediate pentru a crea un zid anti-drone ca parte a Inițiativei de Supraveghere a Flancului Estic. Trebuie să înaintăm împreună cu Ucraina și cu NATO”, a adăugat ea.

Liderii europeni au oferit puține detalii despre cum ar putea arăta concret această inițiativă sau cât timp ar putea dura implementarea ei.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat la începutul săptămânii că dezvoltarea unui zid anti-drone ar putea dura cel puțin trei sau patru ani. În schimb, premierul Letoniei, Evika Silina, a declarat miercuri, la Copenhaga, că ar putea dura mult mai puțin.

„Nu avem nevoie de trei ani și cred că putem realiza acest lucru într-un timp mult mai scurt”, a spus ea.

Deși un zid anti-drone ar putea contribui cu adevărat la acoperirea „golului uriaș” din apărarea aeriană a NATO, conceptul în sine nu este neapărat nou, a explicat Rafael Loss, expert în politici de apărare, securitate și tehnologie la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), într-un interviu pentru CNN.

El a amintit că un proiect numit European Sky Shield Initiative (ESSI), destinat consolidării apărării aeriene și antirachetă în Europa, este în lucru de ani de zile.

Chiar și așa, zidul anti-drone ar putea aduce beneficii suplimentare statelor membre NATO și UE.

Prin extinderea rețelei de senzori de-a lungul flancului estic al NATO, țările ar putea identifica și urmări mai eficient incursiunile cu drone, a sugerat Loss.

„Anterior, apărarea aeriană a NATO era concentrată pe amenințări aeriene rapide: avioane, rachete balistice, rachete de croazieră, hipersonice… dar nu în mod specific pe drone”, a spus el. „Acest lucru începe să se schimbe, ca urmare a ceea ce vedem în Ucraina.”

Ucraina este „cea mai experimentată țară din Europa în ceea ce privește războiul cu drone și contra-drone”, a adăugat Loss. Valorificarea expertizei consilierilor implicați în acest tip de conflict ar putea ajuta restul continentului să înțeleagă cea mai eficientă modalitate de a combate dronele rusești.

El a mai sugerat că interceptarea dronelor ar putea fi dezvoltată în direcția unor soluții mai ieftine, evitând utilizarea sistemelor scumpe de apărare, precum bateriile Patriot, și folosind în schimb metode de război electronic, cum ar fi bruiajul sau perturbarea semnalelor electronice de care dronele depind pentru a funcționa.

Dronele, fiind mici, ieftine și capabile să producă daune semnificative, reprezintă o amenințare disproporționată față de resursele necesare pentru a le neutraliza. Pe lângă pagubele fizice, dronele pot fi folosite pentru supraveghere și prezintă riscul coliziunii cu avioane în spațiul aerian.

„Chiar și dacă o dronă este interceptată în timp ce zboară deasupra spațiului aerian al unei țări”, a explicat Loss, „resturile tot vor cădea undeva.”

„Dacă interceptezi o dronă deasupra unui oraș, s-ar putea să salvezi ținta de mare valoare pe care încerci să o protejezi, parlamentul, un spital sau o centrală electrică, dar resturile tot vor cădea undeva și ar putea provoca daune oamenilor și proprietăților.”

Loss a subliniat că aceste eforturi defensive trebuie completate: „Există lacune uriașe care trebuie acoperite, dar în paralel este nevoie de o strategie care să întărească și capacitatea ofensivă, pentru a putea lovi inamicul.”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat marți că zidul anti-drone este „o idee excelentă, oportună și necesară”, subliniind că costul este un motiv crucial pentru dezvoltarea acestei inițiative.

„La final, nu putem cheltui milioane de euro sau dolari pe rachete pentru a doborî drone care costă doar câteva mii de dolari”, a spus el.