Radu Carp, profesor universitar de științe politice din București: „Istoria Rusiei este o istorie, în general, de asasinate, crime, istorii tragice, începând de la Ivan cel Groaznic, continuând cu perioada comunistă. Troțki a fost asasinat în exil cu un ciocan, la ordinul lui Stalin, care nici nu a ascuns acest fapt că a dat ordine de asasinat. Au existat, de asemenea, încercări de asasinate teribile la sfârșitul anilor 80. Asasinatul face parte din armamentul politic al Federației Ruse, numai că Putin a exacerbat acest lucru începând cu Anna Politkovskaia care nici până acum nu știm sunt adevărații vinovați, urmând acel asasinat a lui Boris Nemțov și culminând cu acest asasinat. Acum e un asasinat cu totul special pentru că Nina Hrușciova, nepoata marelui dictator, spunea în timpul bunicului ei asemenea lucruri nu puteau fi făcute. Mai mult, în timpul lui Stalin – îți dădea dreptul să alegi: vrei să mergi în gulag sau să fii împușcat. În cazul lui Navalnîi se pare că el nu a avut de ales, a primit simultan mai multe pedepse cu moartea – prima dată în 2020 acea încercare de asasinat din care a scăpat la limită, apoi această exilare în cea mai îndepărtată colonie din Federația Rusă și cea mai drastică, culminând cu moartea sa. Iată regimul Putin a inovat în ceea ce privește mașinăria crimei în Rusia atingând pe noi culmi. Mă tem că un Putin dezlănțuit, fără niciun fel de rezerve pregătește o mișcare mult mai mare. El încearcă să curețe terenul în fața și în spatele său și, efectiv, noi nu știm ce are în minte, dar în orice caz el este convins că în momentul de față el poate să facă orice și poate rămâne nepedepsit. Cel mai important lucru în această perioadă este să existe și să continue o reacție de condamnare a acestui asasinat și a regimului Putin”.

Anatol Țăranu, analist politic: „Faptul că ei nu încearcă să elucideze cazul, să demonstreze printr-o expertiză independentă că cu adevărat a avut loc o moarte subită, ei confirmă faptul că nimic nu este curat și că administrația lagărului clar nu a procedat din proprie inițiativă, este o comandă politică pe care a primit-o de sus și pur și simplu a executat-o. Putem, cu mare certitudine, să spunem că Navalnîi a fost asasinat, chiar să asdmitem că coleralată cu un tromb, dar toată această epopee în lagăr, închisoare, demonstra faptul că el era dus de mânuță către acest final tragic, el trebuia să dispară. Putin evita să îi spună numele, el trăia un sindrom de teamă, frică de Navalnîi și până la urmă a fost nevoit să recurgă la această metodă, să îl ucidă, să îl asasineze. Faptul cum a procedat Putin asta vorbește despre puterea lui, încrederea în sine sau este o manifestare a slăbiciunii, fricii? Eu cred că toți acești factori se întrunesc împreună și explică ceea ce s-a întâmplat. Desigur că Putin înțelege că el, deocamdată, controlează situația în societatea rusă, dar, în același timp, are frica asta că ar putea să piardă acest control și atunci este nevoit să recurgă la asemenea pași discreditați pentru dânsul. În Rusia e campanie electorală, de ce face acest lucru, invers el trebuia să dea indicații la gardieni să nu se întâmple așa ceva, pe urmă în situații ordinare poate recurge la aceste lucruri. Dar nu s-a întâmplat acest lucru. Dimpotrivă, Navalnîi a fost trimis de mai multe ori în carceră și asta vorbește despre faptul că Putin are frustrările lui, el deja nu mai controlează situația așa cum i-ar plăcea să o controleze. Ceea ce s-a întâmplat cu Navalnîi după mine este ultima linie roșie peste care a trecut regimul. După asta se începe dictatura, se încep represiunile care nu se mai vor opri, este un semn rău pentru mulți oameni, inclusiv pentru R. Moldova. Putin devine necontrolabil. Nu mai putem miza pe o predictibilitate în acțiunile sale, asta înseamnă ca un stat ca R. Moldova trebuie să fie cu ochii în patru, ce s-a întâmplat cu Navalnîi este un avertisment foarte dur”.

Lilian Carp, deputat PAS: „Forța care ar fi putut schimba situația din Rusia, vorbim de populație, în mare parte, au plecat odată cu începerea războiului din Ucraina, început de Federația Rusă, ar fi peste un milion. Sunt oameni care, în mare parte, nu au acceptat politica putinistă de a agresa Ucraina. Cu siguranță, dacă acești oameni ar fi fost în Rusia ar fi ieșit în stradă și ar fi reprezentat un risc pentru regimul putinist. Pe de altă parte, toți desidenții care ar fi putut scoate oameni în stradă, vorbim de opoziție, în mare parte, sunt închiși și putem spune, cu certitudine, că astăzi dacă de la Stalin a avut loc asasinarea oponenților politici, nu a existat așa ceva, erau fie închiși, fie duși în lagăre, în spitalele de psihiatrie, dar propriu-zis asasinarea oponenților politici de la Stalin încoace nu a fost. Practic noi avem un regim putinist care poate fi echivalat cu regimul stalinist în care oponenții politici, fizic, sunt înlăturați. Ceea ce se întâmplă astăzi în Federația Rusă este un regim foarte dur și în mare parte oamenii care au o altă părere fie aleg și își caută soluții pentru a putea pleca din Federația Rusă și migrația, probabil, se va accentua. Este clar că situația va deveni una și mai insuportabilă, de aceea astăzi cei care riscă să iasă în stradă vedem că au fost arestări. Avem un regim foarte dur, un regim care de la Stalin încoace niciun predecesor de al său nu a folosit aceste instrumente. Noi avem un șir de asasinate care a fost în Federația Rusă în perioada regimului putinist, vreo 11 -12 desidenți politici care au fost uciși în perioada acestor 20 de ani de zile. Nu este acceptată niciun fel de opoziție”.