Potrivit probelor acumulate de Procuratura Anticorupție, în comun cu Centrul Național Anticorupție, Ilan Șor, în calitate de lider al grupului criminal „Șor", l-ar fi determinat pe deputatul Alexandr Nesterovschi să o convingă pe Arina Spătaru să accepte conducerea unui partid politic cu viziuni proeuropene. Formațiunea ar fi urmat să fie finanțată de grupul criminal organizat condus de Șor și să acționeze în interesul acestuia.

Pentru acțiunile respective, Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare și obligat să achite peste 1,1 milioane de lei.

Ulterior, după ce Arina Spătaru ar fi acceptat să reprezinte partidul, Șor ar fi identificat și instigat alte două persoane, condamnate între timp în baza unor acorduri de recunoaștere a vinovăției, să acționeze în interesul său. Acestea ar fi trebuit să-i ofere sprijinul necesar pentru preluarea și conducerea unei formațiuni politice de dreapta.

Potrivit procurorilor, scopul urmărit ar fi fost participarea partidului la alegerile locale, astfel încât grupul criminal organizat să-și păstreze și să-și consolideze controlul asupra proceselor politice și sociale. Una dintre persoanele implicate ar fi avut rolul de a recepționa și transmite banii de la grupul condus de Șor către o altă persoană, responsabilă de administrarea și gestionarea financiară a partidului.

Totodată, potrivit probelor administrate, fostul deputat ar fi finanțat partidul „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa" (ALDE) cu 452.700 de dolari SUA.

În cadrul acestui dosar, la 24 aprilie curent, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis demersul procurorului și a dispus aplicarea în privința lui Ilan Șor a arestului preventiv pentru 30 de zile. Cauza urmează să fie examinată în lipsa învinuitului, care, potrivit Procuraturii Anticorupție, se eschivează de la urmărirea penală.

Pentru organizarea finanțării ilegale a partidelor politice, Codul penal prevede amendă de la 42.500 la 67.500 de lei sau închisoare de la trei la șase ani. Acceptarea cu bună știință a finanțării unui partid politic din partea unui grup criminal organizat se pedepsește cu închisoare de la șase la zece ani, amendă de la 300.000 la 400.000 de lei și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pentru o perioadă de la șapte la zece ani.

Ilan Șor beneficiază de prezumția nevinovăției până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

În aprilie 2023, Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare de către instanța de apel. Pedeapsa a fost mărită practic de două ori, după ce instanța de fond l-a condamnat la şapte ani și șase luni de închisoare cu executare pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari în dosarele creditelor neperformante acordate în 2014 de Banca de Economii.

Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în 2019, odată cu pierderea puterii de către Partidul Democrat condus atunci de Vlad Plahotniu. După câțiva ani petrecuți în Israel, s-a stabilit la Moscova, unde a obținut cetățenia rusă. Deși Chișinăul a solicitat extrădarea sa, Moscova nu a răspuns cererii.

Șor este vizat de sancțiuni impuse de SUA, UE, Canada și Marea Britanie pentru activități de influență în favoarea Rusiei. Potrivit SIS, acesta ar coordona de la Moscova o rețea de partide, ONG-uri, influenceri și instituții media implicate în influențarea proceselor electorale din Republica Moldova. Autoritățile califică aceste acțiuni drept parte a războiului hibrid al Rusiei, care ar fi implicat finanțări de peste 400 de milioane de euro doar în 2025.

La 1 decembrie 2025, Șor a anunțat suspendarea „proiectelor sociale" din Republica Moldova, acuzând guvernarea că i-ar fi blocat posibilitatea de a-i ajuta pe cetățeni. Unii experți au interpretat anunțul drept posibilă schimbare de strategie a Moscovei, după rezultatele obținute de rețelele proruse la ultimele alegeri.