Un sondaj realizat recent în România scoate la iveala o statistică şocantă în ceea ce priveşte percepția populației despre regimul comunist de tristă amintire. Peste 50% din respondenti consideră că acea perioadă a fost mai degrabă un lucru bun decât un lucru rău. Înrădăcinarea nostalgiei faţă de URSS este un fenomen prezent nu doar în România, dar şi în Republica Moldova, iar specialiștii încearcă să dea explicații.
Sondajul a fost realizat de INSCOP, la solicitarea Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și aproape 81 la sută dintre respondenti recunosc că în comunism era mai puțină libertate decât astăzi.
Totusi, 55,8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România. Aproape jumătate dintre cei 1500 cetate ce au raspunsla chestionare cred că se trăia mai bine înainte de 1989. Aproape 75% consideră că era mai multă siguranţă publică, iar accesul era mai usor la serviciile de sănătate şi educaţie de calitate.
CE SPUN ROMÂNII DESPRE COMUNISM
Mai degrabă un lucru bun 55.8%
Mai degrabă un lucru rău 34.5%
Nu ştiu/ nu pot aprecia 9.6%
Nu răspund 0.1%
SIGURANŢA PUBLICĂ ÎN URSS
Era mai multă siguranţă 75,1%
Era mai puţină siguranţă 12,1%
Era la fel de multă singuranţă 10,8%
Nu ştiu/ nu răspund 2,1%
O stare similară este şi în Republica Moldova. Sondajele de opinie din ultimii ani au arătat că aproape 40 la sută dintre cetatenii basarabeni sunt nostalgici după Uniunea Sovietică.
Istoricii şi sociologii spun că fenomenul nostalgiei a existat în toate societăţile şi acum este deseori generat de către forţe destabilizatoare, inclusiv din afara țarii. Mulţi politicieni exploateză trecutul când nu au ce oferi pentru viitor. Acest sentiment apare din mai multe cauze: economice, educaţionale sau psihologice.
ŞTEFAN BEJAN, doctor în istorie: Nostalgia sovietică este provocată şi de deziluziile tranziţiei post-sovietice. R. Moldova a trecut prin crize economice profunde după prăbușirea URSS, au avut loc privatizări rapide şi necontrolate, care au dus la pierderea locului de muncă, corupţie generalizată şi inegalităţi sociale mai mari. Mulţi nu au reuşit să se adapteze la capitalism şi tot aşteaptă ca statul să le dea de muncă. De aici şi supărarea: era mai bine atunci, eram săraci, dar egali.
VIRGILIU PÎSLARIUC istoric: Fiindcă ei cumva se simt legaţi de tinereţea lor, de ceva care au fost, tineri şi vioi. Sigur că şi problemele altfel se vedeau atunci, decât acum, fiindcă memoria este una selectivă, ea tinde să păstreze lucrurile care erau frumoase, bune şi să uite ceea ce neplăcut.
Războiul informaţional creează acum o imagine distorsionată a trecutului şi ascunde adevărul despre represiune, foamete si frica din comunism.
VEACESLAV REABCINSCHII sociolog, director "Agenţia Relaţii Interetnice": Dacă vorbim despre partea socială sunt schimbările care au loc în societate, orice reforme aduc o parte de persoane care nu sunt mulţumiţi de procesele care au loc, iar atunci apare acea nostalgie după trecut, după un fel de stabilitatea în care s-a aflat un fel de grup social.
În perioada comunistă, oamenii au trecut prin crime, foamete, colectivizare forțată şi deportări. Populaţia nu avea voie să critice regimul sau să protesteze pentru a-şi cere drepturile. Doar în urma foametei provocate de regimul sovietic din anii 1946-1947, au murit aproape 200 de mii de oameni din Basarabia.
REPORTER: C. MULLER, D. DANILOVA
Imagine: Vadim Verbnîi
