Eugen Doga s-a născut pe 1 martie 1937, în satul Mocra, astăzi raionul Rîbnița. A studiat violoncelul la Şcoala de muzică "Ștefan Neaga", apoi la Conservatorul de Stat din Chișinău și la Institutul de Arte "Gavriil Muzicescu". În compoziţie a debutat în 1963, cu un cvartet de coarde, dar inima i-a rămas mereu la valsurile şi polcile cântate în localitatea lui. Cunoscut pentru creații de o sensibilitate rară, Eugen Doga a fost una dintre cele mai marcante figuri ale culturii românești și universale. Marele compozitor este autorul unor valoroase lucrări în muzica de estradă, de film, teatru, lucrări camerale, balet, simfonii, piese instrumentale de cameră, romanțe, cvartete de coarde, cântece pentru copii. Muzica lui Eugen Doga a adus speranță, demnitate şi nobleţe.
EUGEN DOGA compozitor: Noi suntem un popor foarte, foarte bogat spiritual. Mă bucur cu mare nesaţ că m-am implicat în acest ocean românesc. Mă strădui să mă apropii de această frumoasă rădăcină pe care am observat-o în sinele meu, cu mult mai târziu decât era cazul să fie, dar mai bine mai târziu decât niciodată.
A compus o simfonie, cantatele "Primăvara omenirii" și "Curcubeul alb". Adevăratul test de maturitate artistică al maestrului a fost filmul "Lăutarii", din 1971. Lucrarea cinematografică marchează debutul creativ dintre regizorul Emil Loteanu şi compozitorul Eugen Doga. Filmul a primit premiul "Scoica de Argint" la Festivalul Internaţional de Film San Sebastian, din Spania, din 1972.
Stilul său, în care lirismul se împletește cu armonia clasică, i-a adus recunoaștere internațională. Eugen Doga spunea că anume regizorul basarabean Emil Loteanu este cel care i-a marcat parcursul artistic.
EUGEN DOGA compozitor: Cantitatea încă nu este calitate, dar din această mulţime de filme se alege ceva, ai din ce alege. Şi mai ales cele pe care le-am avut cu Emil Loteanu. Deci, Eu am avut noroc să lucrez cu oameni, cu personalităţi şi la Chisinau, si la Moscova. Şi nu de aceea ca eu îi căutam, ei mă gaseau. Loteanu a fost, de fapt, un fir roşu prin toată viaţa mea, fiindcă cu el am început. De fapt am început cu Gheorghe Vodă, dar Loteanu a prins acest fir şi l-a făcut mai pronunţat, mai colorat. Ce lucrare ,,Lăutarii,,! De fapt, tema principală a românităţii şi aici i-au întrecut o Academie, fiindcă la Conservator te învaţă ce a făcut Beethoven, Mozart, da nu te învaţă să faci ce îţi e dat să faci, să te învete să generezi, dar nu să reproduci. De a reproduce - face magnetofonul, dar să genereze poate numai o fiinţă vie, biologică numai cum este omul. De aceea, Loteanu a fost cel care m-a pus, sau a găsit butoanele unde a apăsat şi am făcut ,,Lăutarii,, o lucrare extraordinară. Şi asta, de fapt, a fost o frumoasă pornire pentru mine fiindcă eu nu-s pre mare specialist în folclorul moldovesc - românesc de fapt, hai să ne obişuim cu chestia asta, noi tot timpul am fugit în timpul sovietic, de folclorul românesc am fugit fiindcă ne educa în folclorul de acolo de nu ştiu unde, de la apă rece, dar Loteanu m-a întors pe mine acasă, la sinele meu. În primul rând m-am aprofundat în trecutul nostru folcloric, mama dragă, ce frumoasă moştenire avem noi şi ce neglijenţi noi astăzi suntem, ori dacă ceva facem superficial mai repede şi mai scurt. În 1973, compune una dintre cele mai profunde creaţii ale sale "Sonet". Tot în acelaşi an, lucrarea scrisă pentru clavecin şi orchestră a fost declarată, în Japonia, cea mai frumoasă melodie a anului. ,,Sonetul" a reprezentat, cum mărturisește artistul mai târziu, prima lucrare în care a fost inspirat din creaţia lui Eminescu. Atunci, istoricul literar şi criticul român Perpessicius declară că Eugen Doga a surprins o atmoferă hipnotică şi de vrajă.
Totuşi, celebrul vals compus pentru filmul "O drama la vânătoare", regizat în 1978 de Emil Loteanu, adaptat după nuvela "Pavilonul numărul 6", de Anton Cehov, rămâne lucrarea sa definitorie. Legendarea "Gingaşa şi tandra mea fiară" a devenit emblematică pe plan internaţional, iar criticii din industria de profil susţin că este cea de-a patra capodoperă muzicală a secolului trecut.
Eugen Doga a creat un univers sonor inconfundabil, devenind un simbol al rafinamentului muzical. Printre cele mai emblematice lucrări semnate de muzician sunt: "Nunta la palat", "Șatra"," "Păsările tinereţii noastre", "Capra cu trei iezi", "Se caută un paznic", serialul "Guguță". La începutul anilor "80" scrie muzica pentru celebra peliculă "Maria Mirabela", în regia lui Popesco-Gopo şi Natalia Bodiul. Eugen Doga s-a simţit mereu inspirat de muzicalitatea poeziei lui Mihai Eminescu şi a Veronicăi Micle. Alte creații remarcabile includ baletele "Venancia" şi "Luceafărul", cel din urmă fiind inspirat din poezia eminesciană.
EUGEN DOGA compozitor: Nu ştiu cât acest Eminescu mă mai suportă. Eu nu-mi imaginez Eminescu fără Veronica Micle sau Micle, de unde era să o cunoaştem dacă era Eminescu. Cred şi nu ştiu dacă am dreptate, criticii puţin atrag atenţie Veronicăi Micle, dar degeaba.
Dincolo de talentul său, maestrul Doga declara că arta nu are spaţii. Se declara convins că într-o lume în care muzica cercetează atent individul şi existenţa umană, ecourile artei nu vor întârzia să apară.
EUGEN DOGA compozitor: Arta n-are spaţii, n-are anotimpuri, n-are gen, ea cu toate că ar fi de genul feminin, arta, ca atare, nu are nimic, ea este o enigmă, un nu ştiu ce şi un nu ştiu cum, aşa precum spunea Eminescu. De la Eminescu multe lucruri se pot învăţa.
Lucările care l-au consacrat pe Eugen Doga – "Gramofon" și valsul "Dulcea și tandra mea fiară" - îl plasează, în 2014, alături de numele mari ale muzicii clasice precum Beethoven, Strauss, Verdi sau Ceaikovski. Astfel, în "Top 200 Classical Pieses", acestea sunt incluse pe poziția a 83-a şi, respectiv, a 94-a.
Întregul său parcus a fost concentrat în jurul valorilor de neam şi dragoste. Nu-şi putea imagina o altă vocaţie decât cea a creaţiei în jurul partiturilor muzicale.
EUGEN DOGA compozitor: Desigur, mă face să fiu mândru, fiindcă muzica care este ascultată ea este, dacă nu e ascultată ea nu este , pur și simplu la fel ca și carte dacă nu-i citită ea nu este. Şi De aceea pentru mine muzica este viață. Eu nici nu-mi imaginez ce ași fi făcut eu în viața asta. Să cântat la violoncel, dar cred că și aici nu, fiindcă și acela mi l-au furat.
Iubirea faţă de semeni i-a fost busolă în procesul de creaţie. Declara că adevarata apreciere în artă i se cuvine timpului să o facă, doar astfel moşternirea culturală se poate contura.
EUGEN DOGA compozitor: Încerc să pun ceva pe cântarul acesta al timpului, dar nu cred că este ceva în stare să apese ceva ca să se ridice la o cota mai înaltă, fiindcă am avut un trecut foarte bogat. Aveam cu ce ne mândri avem în spate clasici care sunt într-adevar un motiv pentru mandria noastra .... şi undeva ma prinde groază că nu ating această cota cu toate că nu sunt eu cel care trebuie să apreciez, iarăşi, cel mai corect arbitru este timpul. Timpul va spune ce va rămâne, dacă va rămâne ceva. Eu aş crede că ceva trebuie să rămână fiindcă eu am fost cinstit şi rămân cinstit eu nu am jucat în interesele cuiva chiar a timpului.
Muzica scrisă de Eugen Doga a răsunat pe cele mai apreciate scene ale lumii şi a încântat lumea de peste 6 decenii. Lucrările sale se remarcă prin valenţele artistice înalte şi sunt interpretate de celebre soprane.
EUGEN DOGA compozitor: Fară dragoste nu se naşte nimic în lumea asta. Muzica este dragoste, este forma de exprimare de a o matearializa. Cu toate că muzica este o materie spirituală, aşa că eu nu am greşit chiar tare.
Lucrările maestrului au răsunat la olimpiade internaţionale, inclusiv la Jocurile Olimpice. În 2022, pe muzica lui Eugen Doga a evoluat sportiva canadiană Madeline Schizas, la categoria patinaj artistic, când a ocupat locul III.
Compozitorul a reuşit să pună Republica Moldova pe harta muzicii universale.
EUGEN DOGA compozitor: Să ne mândrim că suntem români. Fie suntem în Basarabia, fie în Transilvania, Maramureş, Banat, nu contează. Noi suntem români! Toate încercările, de sus, de jos, Răsărit, Apus, sunt zadarnice din cauză că noi simţirea noastră este cu mult mai puternică, iar acest lucru nu îl poate scoate nicio ideologie, o avem în sinele nostru şi eu cred că este o mare mare bogăţie. Trebuie să ne mândrim că avem această bogăţie avem o limbă extraordinară de frumoasă, avem o ţară foarte frumoasă.
Maestrul a dat muzicii graţia nemurii şi făcut din sunet un limbaj universal. În Chișinău, o școală şi o stradă îi poartă numele. În 1965, în semn de recunoaştere pentru opera lui Eugen Doga, a fost înfiinţată o instituţie de învăţământ care, din 2007, a primit numele compozitorului. Aici învaţă aproape 450 de elevi. Din octombrie 2015, în onoarea lui Eugen Doga, unica stradă pietonală din Chișinău îi poartă numele. Ulterior, în 2024, pe o porţiune a aleii a fost amenajat un pavaj ce imită clapele unui pian şi a fost instalată o sculptură din bronz în formă de "cheia sol", care simbolizează opera maestrului. Totodată, în inima Chișinăului va fi creat Centrul cultural "Eugen Doga". Este vorba despre o clădire de la intersecția străzilor Vasile Alecsandri – Veronica Micle, care urmează să fie restaurată.
Marele compozitor s-a stins din viață marți, la vârsta de 88 de ani, şi îşi doarme somnul de veci la Cimitirul Central din Chişinău de pe strada Armenească. De-a lungul vieţii, maestrul a fost premiat cu numeroase distincţii naţionale şi internaţionale, între care: Premiul de Stat, titlul onorific "Artist al Poporului", "Ordinul Republicii", Ordinul "Steaua României" în grad de comandor, Ordinul "Pentru Serviciul Credincios", România, precum şi Medalia de Aur "Omul Secolului", SUA.
REDACTOR: CARINA MULLER
