Confirmarea a venit la finalul unei sesiuni de vot desfășurate vineri după-amiază, iar rezultatul a urmat linia de partid, doi senatori republicani fiind absenți de la vot, potrivit consemnării oficiale a Galeriei de presă a Senatului SUA. Candidatura lui Burkhalter figura la poziția 856 pe calendarul executiv al camerei, în pachetul reglementat de rezoluția S.Res.817, al cărei text este publicat de Congres. Nominalizarea, înregistrată sub numărul PN1022-9, fusese avizată pe 22 iulie de Comisia pentru Relații Externe a Senatului, cu 12 voturi pentru și 9 împotrivă.

Ambasada SUA la Chișinău a salutat decizia Senatului. „Felicitări Ambasadorului desemnat Joseph Burkhalter pentru confirmarea de către Senatul SUA în funcția de viitor ambasador al SUA în Republica Moldova. Așteptăm cu nerăbdare să îl salutăm pe Ambasadorul desemnat Burkhalter la Chișinău și să lucrăm împreună pentru a consolida în continuare parteneriatul durabil dintre Statele Unite și Republica Moldova”, se arată în mesajul misiunii diplomatice.

Confirmarea de către Senat nu îl transformă automat pe Burkhalter în ambasador. Urmează semnarea de către președintele american a actului de numire, contrasemnat de secretarul de stat, moment din care numirea devine oficială, apoi depunerea jurământului. Tot Casa Albă emite scrisorile de acreditare, documentul prin care șeful statului american îl prezintă omologului său din țara gazdă și îi cere să dea crezare mesajelor transmise prin intermediul noului ambasador.

După sosirea la Chișinău, procedura continuă în două etape. Burkhalter urmează să înmâneze copiile scrisorilor de acreditare la Ministerul Afacerilor Externe, pas care îi permite să preia conducerea misiunii, iar ulterior să prezinte originalul președintei Maia Sandu, în cadrul unei ceremonii oficiale la Președinție. Potrivit Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat intrat în funcție până la finalizarea acestei proceduri. Stabilirea datei și a formatului ceremoniei este prerogativa exclusivă a statului gazdă. De regulă, statul gazdă își dă acordul prealabil asupra candidaturii, așa-numitul agrement, înaintea anunțării publice a nominalizării.

Până la prezentarea scrisorilor de acreditare, ambasada rămâne condusă de însărcinatul cu afaceri Nick Pietrowicz. Preluarea efectivă a mandatului de către Burkhalter ar încheia o perioadă de peste doi ani în care Statele Unite nu au avut un ambasador cu mandat deplin la Chișinău.

Joseph Mark Burkhalter este republican din statul Georgia și a activat 18 ani în legislativul statal, unde a reprezentat suburbiile din nordul comitatului Fulton, zona metropolitană Atlanta. A fost ales prima dată la 31 de ani, a devenit ulterior președinte pro tempore și apoi președinte al Camerei Reprezentanților din Georgia, funcție din care a plecat cu titlul onorific de Speaker Emeritus, arată certificatul de competență transmis Senatului de Departamentul de Stat.

Tot din acel document reiese că, în afara politicii, Burkhalter și-a construit o carieră în dezvoltare imobiliară, a făcut parte din conducerea Camerei de Comerț din North Fulton și a fost consilier principal în practica de politici publice și reglementare a firmei de avocatură Dentons U.S. LLP, unde s-a ocupat de afaceri publice și proiecte de dezvoltare economică în Europa. În prezent este proprietar și consultant pentru dezvoltarea afacerilor în cadrul Burkhalter International LLC. În declarația depusă la Senat, el a spus că a lucrat peste hotare în ultimii 16 ani, pentru două firme de avocatură, și că și-a început parcursul profesional ca angajat pe Capitol Hill.

Nu există indicii, în documentele oficiale publicate până acum, ale unei activități anterioare a lui Burkhalter legate direct de Republica Moldova. Nici certificatul de competență al Departamentului de Stat, nici declarația sa din fața comisiei nu menționează vreo experiență profesională sau diplomatică în regiune. Spre deosebire de predecesorii săi la Chișinău, care au fost diplomați de carieră, Burkhalter este o numire politică.

Aceasta este a doua nominalizare a sa pentru un post de ambasador. În mai 2020, Donald Trump l-a propus pentru funcția de ambasador al SUA în Norvegia, potrivit listei de nominalizări transmise atunci Senatului, însă candidatura nu a ajuns la vot. În iulie 2020, senatorul democrat Bob Menendez, pe atunci liderul minorității în Comisia pentru Relații Externe, a cerut Casei Albe retragerea nominalizării, invocând rolul lui Burkhalter în producerea, în 1994, a unui pliant electoral cu caracter rasist împotriva lui Gordon Joyner, consilier afro-american în comitatul Fulton, precum și nedeclararea procesului și a anchetei etice care au urmat. Burkhalter a recunoscut la acea vreme că a autorizat plata pliantului și a ascuns-o, încălcând normele etice ale legislativului din Georgia, a achitat o amendă civilă și și-a cerut scuze lui Joyner. Nominalizarea a fost contestată public și de NAACP, cea mai veche organizație americană pentru drepturile civile.

La audierea din 25 iunie, în fața Comisiei pentru Relații Externe, Burkhalter a spus că prioritățile sale vor fi siguranța cetățenilor americani din Republica Moldova și promovarea intereselor Statelor Unite. El a menționat decizia Chișinăului, din aprilie 2026, de a elimina tarifele pentru aproape toate mărfurile americane și proiectul unei linii electrice de înaltă tensiune de 130 de milioane de dolari, destinată conectării Republicii Moldova la piețele energetice occidentale. A mai spus că programele de schimb finanțate de SUA au implicat aproape 7.000 de cetățeni moldoveni și că, deși obiectivul principal al Chișinăului este aderarea la Uniunea Europeană, guvernul de la Chișinău este interesat de aprofundarea relației bilaterale.

Tot atunci, el a arătat că securitatea energetică rămâne un pilon al relației bilaterale și că va lucra pentru extinderea exporturilor americane în acest sector, precum și pentru continuarea cooperării în domeniul securității cibernetice. Burkhalter a declarat că va sprijini inițiativele de pace ale președintelui american, inclusiv activitatea trimișilor speciali care lucrează la soluționarea conflictului dintre Rusia și Ucraina, și eventualele eforturi viitoare privind conflictul din regiunea transnistreană.

Întrebat de senatorul democrat Tim Kaine dacă împărtășește evaluarea liderilor de la Chișinău potrivit căreia o victorie a Rusiei în Ucraina ar expune Republica Moldova unei presiuni sporite, Burkhalter a răspuns afirmativ, spunând că efectele se resimt deja. El a invocat trecerea prin Republica Moldova a aproape un milion de refugiați ucraineni, dintre care circa 100.000 s-ar afla încă în țară, într-un stat cu 2,5 milioane de locuitori. Întrebat despre abordarea pe care ar avea-o la Chișinău, el a indicat gestionarea frontierei și dependența energetică, precizând că ar susține continuarea programelor americane de instruire și dotare a poliției de frontieră. Schimbul de replici este consemnat în transcriptul audierii, publicat de comisia senatorială.

Funcția de ambasador al SUA la Chișinău este vacantă din mai 2024, când Kent D. Logsdon și-a încheiat mandatul. Administrația Biden o nominalizase atunci pe Kelly Adams-Smith, șefă adjunctă a misiunii SUA pe lângă Uniunea Europeană, care a fost audiată în comisie pe 9 mai 2024, însă procedura de confirmare nu a fost finalizată. De atunci, ambasada a fost condusă de mai mulți însărcinați cu afaceri, actualmente Nick Pietrowicz, aflat în această funcție din august 2025.

Vacanța de la Chișinău se înscrie într-un context mai larg. În decembrie 2025, administrația Trump a rechemat la Washington aproape 30 de șefi de misiune diplomatică, diplomați de carieră numiți în mandatul anterior, cărora li s-a comunicat că activitatea în post se încheie în ianuarie 2026. Informația a fost relatată inițial de Politico și confirmată de Associated Press pe baza a două surse din Departamentul de Stat. Măsura a vizat posturi din Africa, Asia, America Latină și patru state europene: Armenia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Slovacia. Departamentul de Stat a descris decizia drept un proces standard, argumentând că ambasadorul este reprezentantul personal al președintelui, iar diplomații rechemați nu au fost concediați din serviciul extern și au primit posibilitatea de a solicita alte misiuni.

Într-o scrisoare adresată lui Donald Trump pe 23 decembrie 2025, un grup de senatori democrați a cerut revizuirea deciziei, avertizând că, în condițiile în care aproximativ 80 de posturi de ambasador erau deja vacante, numărul acestora ar urca la peste 100, adică în jur de jumătate din totalul posturilor americane de acest fel. Republica Moldova nu a figurat pe lista rechemărilor, întrucât postul era deja neocupat.