Potrivit procurorilor anticorupție, sentința este neîntemeiată, fiind bazată pe interpretări eronate ale probelor și pe o analiză incompletă a circumstanțelor cauzei. Aceștia susțin că instanța a reținut în mod nejustificat existența unei „provocări” la comiterea infracțiunii, deși probe precum înregistrările audio-video, declarațiile martorilor și rezultatele măsurilor speciale de investigație ar demonstra că inculpatul a fost cel care a inițiat discuțiile privind transmiterea banilor.

Potrivit acuzării, executorul ar fi pretins sume între 3.000 și 10.000 de lei pentru fiecare bun sechestrat, iar instanța de fond ar fi analizat izolat declarațiile apărării, fără a le corela cu cronologia faptelor și fără a ține cont de contradicțiile evidente dintre afirmațiile inculpatului și materialele dosarului.

Prin apelul depus, Procuratura Anticorupție solicită Curții de Apel Centru: casarea integrală a sentinței de achitare, recunoașterea vinovăției lui Miron Iacob pentru corupere pasivă și fals în acte publice, aplicarea unei pedepse de 6 ani de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis, amendă de 7.000 de unități convenționale, privarea de dreptul de a exercita o funcție sau activitate publică timp de 8 ani.

De asemenea, procurorii au solicitat confiscarea sumei de 5.000 de lei, considerată obținută prin comiterea infracțiunii, precum și trecerea în folosul statului a sumei de 20.000 de lei, recunoscută drept corp delict.

Conform probelor administrate în cauză, executorul ar fi falsificat procesul-verbal al unei licitații publice, care în realitate nu a avut loc, pentru a crea aparența legalității transmiterii în proprietate privată a unor terenuri municipale către firme controlate de complicii săi. Într-un alt dosar, acesta este acuzat că a pretins și primit bani pentru a interveni în proceduri de executare și a facilita restituirea unor bunuri la preț redus. Banii, în sumă totală de 20.000 de lei, au fost transmiși în două tranșe, sub controlul organului de urmărire penală, iar inculpatul a fost reținut în flagrant.

Pe 8 octombrie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a achitat pe Miron Iacob, considerând că faptele imputate nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de corupere pasivă și fals în acte publice.

Apărarea a susținut că presupusa faptă a fost determinată artificial de către organele de urmărire penală, printr-un act de provocare realizat de martorul-denunțător, iar fără această intervenție, infracțiunea nu s-ar fi produs. De asemenea, avocații au argumentat că procesul-verbal întocmit de executor nu poate fi calificat drept document oficial în sensul legii penale, deoarece nu circulă într-un sistem de evidență reglementat și nu produce efecte juridice directe fără confirmarea instanței.

Apărarea a mai declarat că nu există probe privind un interes material personal, iar acuzațiile sunt declarative și lipsite de fundament probator.

În perioada 2016-2018, Ziarul de Gardă a relatat constant despre cum, printr-o schemă în care au fost implicaţi avocaţi, executori judecătoreşti, judecători, oameni de afaceri, dar şi diverşi funcţionari, municipiul Chişinău a fost deposedat de peste 30 de loturi de teren, cu o suprafaţă totală de aproximativ 5,5 hectare şi o valoare de piaţă de peste 100 de milioane de lei.

ZdG a urmărit cine sunt personajele care au pus schema în aplicare, dar şi care a fost traseul terenurilor. Încă în 2018, ZdG a constatat că o parte dintre ele au ajuns în proprietatea unor benzinării, altele, în portofoliul unor companii de construcţii şi a unor firme offshore din Marea Britanie sau insulele Marshall din Oceanul Pacific. Unele loturi de teren se vindeau atunci cu sute de mii de euro, deşi au fost adjudecate la preţuri de peste 20 de ori mai mici. Majoritatea acestor terenuri sunt și astăzi în proprietatea unor companii care au fondatori în zone off-shore, pentru a face complicat procesul de identificare a persoanelor care au stat în spatele schemei.