Statele Unite ale Americii împlinesc 250 de ani de la proclamarea independenței, iar bilanțul acestui sfert de mileniu depășește cu mult granițele țării. Nicio altă putere din istoria modernă nu a influențat atât de profund economia, securitatea și cultura globală. Această influență are însă două fețe: aceeași țară care a reconstruit Europa după război și a inventat internetul a purtat și războaie contestate, cu consecințe resimțite până astăzi, inclusiv în regiunea noastră.
Arhitectul ordinii mondiale postbelice
Rolul global al Statelor Unite s-a conturat decisiv în secolul XX. Intervenția americană a înclinat balanța în ambele războaie mondiale, iar după 1945 Washingtonul a construit, practic, arhitectura lumii occidentale. Prin Planul Marshall, SUA au alocat aproximativ 13 miliarde de dolari (echivalentul a peste 100 de miliarde în banii de azi) pentru reconstrucția Europei Occidentale devastate de război, un program care a pus bazele prosperității postbelice a continentului.
Tot sub conducere americană au fost create instituțiile care guvernează și acum economia mondială: Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, născute din acordurile de la Bretton Woods, iar dolarul a devenit principala monedă de rezervă a lumii. În 1949, SUA au fondat, împreună cu aliații europeni, Alianța Nord-Atlantică, care rămâne până astăzi principala garanție de securitate pentru Europa, inclusiv pentru flancul estic din care face parte România. Victoria în Războiul Rece și sprijinul pentru extinderea NATO și a Uniunii Europene spre est au redesenat harta continentului și au deschis fostelor state comuniste drumul spre integrarea occidentală.
Greșelile care au marcat imaginea Americii
Aceeași putere globală a comis însă erori majore, recunoscute astăzi inclusiv de istoriografia americană. Războiul din Vietnam, purtat în anii 1960-1970, s-a soldat cu moartea a circa 58.000 de militari americani și a milioane de vietnamezi, fără ca obiectivele politice să fie atinse. Retragerea din 1975 a devenit simbolul limitelor puterii militare americane.
În timpul Războiului Rece, CIA a susținut lovituri de stat împotriva unor guverne alese, cele mai cunoscute fiind răsturnarea premierului iranian Mohammad Mosaddegh în 1953 și a președintelui chilian Salvador Allende în 1973, urmată de dictatura lui Augusto Pinochet. Aceste episoade alimentează până astăzi neîncrederea față de Washington în multe părți ale lumii.
Invadarea Irakului în 2003, justificată prin existența unor arme de distrugere în masă care nu au fost găsite niciodată, a destabilizat întreaga regiune și a creat condițiile pentru ascensiunea grupării Stat Islamic. Războiul din Afganistan, cel mai lung din istoria SUA, s-a încheiat în august 2021 cu o retragere haotică și cu revenirea talibanilor la putere, la douăzeci de ani după intervenția care îi înlăturase.
Hollywood și puterea „blândă"
Dincolo de armată și economie, cel mai eficient instrument de influență american a fost cultura. Politologul american Joseph Nye a numit acest fenomen „soft power": capacitatea de a atrage, nu de a constrânge. Hollywood-ul rămâne cea mai mare mașinărie de export cultural din istorie. Filmele americane domină box office-ul mondial de un secol, iar gala premiilor Oscar este urmărită pe toate continentele.
Muzica a jucat un rol similar. Jazzul, rock'n'roll-ul și hip-hopul s-au născut în Statele Unite și au cucerit lumea, de la Elvis Presley și Michael Jackson până la artiștii care umplu astăzi stadioanele globale. În anii Războiului Rece, blugii, Coca-Cola și muzica occidentală au devenit, dincolo de Cortina de Fier, simboluri ale unei libertăți interzise, inclusiv pentru generațiile care au trăit în România comunistă și în RSS Moldovenească.
Companiile care au globalizat viața de zi cu zi
Influența economică americană se vede în obiceiurile cotidiene ale miliardelor de oameni. Ford a inventat producția de masă pe linia de asamblare, McDonald's și Coca-Cola au devenit sinonime cu globalizarea, iar Boeing a transformat aviația comercială. Revoluția digitală este, în cea mai mare parte, o creație americană: internetul s-a născut din ARPANET, un proiect al Departamentului american al Apărării, iar GPS-ul, folosit zilnic de orice posesor de telefon, este tot un sistem american.
Silicon Valley a dat lumii Microsoft, Apple, Google, Amazon și Meta, companii care definesc modul în care omenirea comunică, muncește și se informează. Aceeași concentrare de capital și tehnologie plasează astăzi Statele Unite în fruntea cursei pentru inteligența artificială, considerată următoarea mare competiție tehnologică globală.
Ce a însemnat America pentru România și Republica Moldova
Pentru România, parteneriatul cu SUA a fost pilonul integrării euroatlantice. Relația a fost formalizată prin Parteneriatul Strategic lansat în 1997, urmat de aderarea la NATO în 2004. Scutul antirachetă de la Deveselu, operațional din 2016, și prezența militară americană de la baza Mihail Kogălniceanu au transformat România într-un punct-cheie al apărării flancului estic al Alianței. Președintele Nicușor Dan a descris recent, într-un articol publicat cu ocazia aniversării a 250 de ani, alianța dintre cele două țări drept puternică și durabilă, subliniind că pentru români America a fost un aliat angajat în apărarea păcii și libertății.
Relația a cunoscut și momente de tensiune. România a fost desemnată în ianuarie 2025 membră a programului Visa Waiver, care permite călătorii fără viză în SUA, însă administrația Trump a suspendat implementarea în martie 2025, iar ulterior a revocat decizia, invocând securitatea frontierelor și integritatea programului. Autoritățile americane au precizat că România ar putea fi reevaluată în viitor, dacă îndeplinește toate cerințele legale.
Pentru Republica Moldova, Statele Unite au fost unul dintre principalii susținători ai construcției statale de după 1991. Potrivit Însărcinatului cu Afaceri al SUA la Chișinău, Nick Pietrowicz, Statele Unite au contribuit cu aproape 3 miliarde de dolari la dezvoltarea Republicii Moldova. Asistența americană a vizat consolidarea instituțiilor democratice, agricultura, infrastructura și, în ultimii ani, securitatea energetică, un domeniu critic pentru o țară expusă presiunilor Rusiei. Sprijinul american a completat parcursul european al țării, în condițiile în care Chișinăul negociază aderarea la Uniunea Europeană.
Legătura simbolică a fost vizibilă și în aceste zile: Parlamentul și Arcul de Triumf din Chișinău au fost iluminate în culorile drapelului american cu ocazia celor 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență, iar Ambasada SUA a organizat în Moldova o serie de evenimente în cadrul programului global „Freedom 250", inclusiv festivaluri culturale la Bălți, Chișinău și Comrat.
Un bilanț contestat, inclusiv acasă
La 250 de ani, moștenirea americană rămâne obiect de dispută nu doar în lume, ci și în interiorul țării. Un sondaj Reuters/Ipsos publicat în iunie arată că 38% dintre americani nu cred că țara va mai rezista în forma actuală încă 250 de ani, iar 66% consideră că democrația americană riscă să eșueze. Modul în care Statele Unite își vor gestiona diviziunile interne va decide, în bună măsură, și forma influenței lor globale în deceniile următoare. Pentru state ca România și Republica Moldova, aflate la frontiera dintre lumea occidentală și zona de presiune a Moscovei, răspunsul la această întrebare este departe de a fi unul abstract.
