Anul 2024 a început cu o inflație de 4,6%, sub media prognozată de Banca Națională a Moldovei. Spre sfârșitul anului a urcat ușor la 5,2 la sută. Dinamica a fost influențată de deciziile de politică monetară, cererea internă modestă, precum și diminuarea tarifelor la energia electrică și gaz.

MARIN GOSPODARENCO director, Centrul Analitic Economica: „Am avut totodată și cererea mai scăzută pe piața internă din patea cetățenilor, puterea de cumpărare a scăzut, luând în considerare veniturile scăzute și asta tot a avut o inlfuență asupra inflației.”

Deși inflația s-a menținut în jurul valorii de 5%, puterea de cumpărare a populaţiei a rămas aceeaşi, spun experţii. Doi ani la rând am avut inflație record, iar salariile, pensiile şi indemnizaţiile au crescut insuficient.

SALARIILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA, ANUL 2024

Pensiile au fost indexate cu 6%

Salariu mediu pe economie a crescut de la 11.700 lei la 14.117 lei

Salariu minim pe economie a crescut de la 4000 lei la 5000 lei

MARIN GOSPODARENCO director Centrul Analitic Economica: „Anual în 2022 a fost de 30%, în 2023 am avut inflație anuală de 13,5%, dacă luăm cumulative 30 plus 13 și plus 5 din acest an, avem o creștere a inflației în trei ani de circa 50%, iar salariile au crerscut cumulativ în jur de 30%. Am pierdut puterea de cumpărare cu 20%. Și orice creștere salarială de 5%, 10% sau 15% este infima.”

Anul 2024, a fost marcat de o scăderea importantă a producției agricole.

MARIN GOSPODARENCO director Centrul Analitic Economica: „A fost un an secetos, calamități iar agricultura a căzut. Dacă am avut în 2023 o contribuție la PIB din partea agriculturii mai mult de 30%, anul acesta o să avem 12% .”

Agricultorii afectati de condițiile meteo au ieșit în stradă pentru a cere sprijin și suspendarea obligațiile de plată față de creditori pe un termen de șase luni. Fermierii au cerut și demisia ministrului agriculturii, Vladimir Bolea.

În septembrie, Guvernul a aprobat alocarea a 100 de milioane de lei fermierilor afectați de secetă. În cadrul unei vizite la Bruxelles, ministrul de atunci al agriculturii, Vladimir Bolea, a cerut crearea unui Fond de dezvoltare și solidaritate pentru agricultura din Republica Moldova.

În noiembrie, în urma remanierilor guvernamentale, Vladimir Bolea, a fost revocat de la ministerul Agriculturii și a fost numit ministru al Infrastructurii, iar în locul lui a fost numită Ludmila Catlabuga. La mijlocul lui decembrie, fermierii au ieșit din nou în stradă nemulțumiți că autorităţile tergiversează avizarea proiectului de lege privind prevenirea falimentului agricultorilor.

MARIN GOSPODARENCO director Centrul Analitic Economica: „Pentru agricultori noi putem apela la fondurile europene pentru dezvoltarea agriculturii și să atragem careva fonduri să le atragem in sistemul agricol. În mare parte ne trebuie sisteme de irigare în agricultură și aceleași rachete antigrindină care nu le avem.”

În timp ce Agricultura a înregistrat pierderi majore, au fost sectoare care au cunoscut o dezvoltare remarcabilă. Industria, turismul, IT , servicii și domeniul construcţiilor au înregistrat o revigorare.

MARIN GOSPODARENCO director Centrul Analitic Economica: „Cele mai dezvoltate a fost sectorul IT, am exportat servicii IT circa 40% din exporturi, telecomunicații asigurările, băncile. Ca de obicei în situații de criză băncile trăiesc cel mai bine. Anul trecut, în sectorul bancar am avut un profit net mai mare de 4 miliarde lei.”

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „În 2024, companiile moldovenești au investit stabil, creșterea investițiilor private este cu 12-13%, față de 2023. "

În 2024, pentru a stimula creşterea economică, autorităţile au implementat mai multe programe de susţinere a antreprenorilor. Peste 590 de agenți economici au beneficiat de granturi prin intermediul ODA pentru a-și dezvolta afacerile.

VADIM CODREANU director executiv ODA: „Valoarea totală a acestora este de 220 mil lei, care au stimulat o investiție de 443 mil. în economia națională. Prin intermendiul fondului de garanții au fost emise peste 800 de garanții financiare cu valoare totală de 740 mil.lei. Totodată prin programul 373, pe parcursul a 18 luni au fost acordate 530 de contracte pentru compensarea ratei dobânzei. Valoarea totală a creditelor depășeșete 2 miliarde de lei. Estimarea impactului în economie, raportat la invesiții este de peste 5 miliarde de lei.”

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „Am continuat cu reducerea birocrației care să ajute antreprenori concreți să economisească timp și bani în interacțiunea cu statul și asta chiar se simte. Asta reduce riscul de corupție. Ori 86% din interacțiunea antreprenorilor cu statul este in regim digital. Ne punem mari speranțe în acest mecanism nou de ajutor de stat. Prin care statul va oferi ajutoare de stat maxim 50% din valoarea investițiilor în sectoare stategice pentru economie: industria procesatoare, alimentară.”

MARIN GOSPODARENCO director Centrul Analitic Economica: „IMM-urile, care sunt coloana vertebrală a economiei au început să se dezvolte într-adevăr. În sectorul IMM-urilor s-au canalizat la 3 miliarde de lei în ultimul an.”

La capitolul schimburi comerciale, a fost înregistrată însă o decreștere ușoară a exporturilor, și o creștere a importurilor.

În primele 10 luni ale anului 2024, R.Moldova a exportat mărfuri în valoare de 2,9 miliarde dolari, cu 12 la sută mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2023. Scăderea a fost determinate, în mare parte, de reducerea cu 30 la sută a re-exporturilor de mărfuri străine.

DINAMICA EXPORTURILOR

Anul 2024 - 2,94 miliarde dolari (10 luni)

Anul 2023 - 4 miliarde dolari (12 luni)

Anul 2022 - 4,4 miliarde dolari

Anul 2021 - 2,8 miliarde dolari

Anul 2020 - 2,4 miliarde dolari

Peste 67 la sută din volumul total de exporturi a ajuns pe piaţa europeană, cu 3% mai mult decât în perioadă similarĂ din 2023. În CSI au ajuns doar 7% dintre mărfurile exportate. Principalele țări de destinație au fost: România, Ucraina, Italia, Germania și Cehia. Exporturile către Rusia au fost de doar 3%.

STRUCTURA EXPORTURILOR, IANUARIE-OCTOMBRIE 2024

Exporturi UE - 67,1% (1,9 miliarde dolari)

Exporturi CSI – 7,1% (209 milioane dolari)

STRUCTURA EXPORTURILOR PE ŢĂRI, IANUARIE-OCTOMBRIE 2024

România – 32,3%

Ucraina – 9,2%

Italia – 6.9%%

Cehia – 5,8%

Germania – 5,1%

În 2024, fructele moldoveneşti au fost tot mai solicitate pe piaţa europeană pentru calitatea şi gustul deosebit. Am exportat în UE cantități record de caise, mere și struguri.

DORINA TATARU exportator caise: „Acest an a fost avantajos pentru exportul caiselor. Dacă anul trecut am exportat circa 100 de tone, anul acesta a crescut până la 300 de tone. A fost o cerere mare din partea UE. Am beneficiat de cota zero la export și sperăm că în continuare vom beneficia pentru că ne facilitează exportul.”

MAXIM VARSAN exportator prune: „Am reușit să exportăm și în Polonia, Germania, Franța, România. ”

IURIE FALĂ director Moldova Fruct: „La caise practic de 3 ori mai mult, pentru mere avem un export mai mare decât în 2023. Ne bucură că se consolidează pozițiile pe piețele din țările UE unde au crescut exporturile ca pondere. De exemplu, la struguri de la 36% am ajuns la 60%. La mere noi practic am crescut cu 60% în UE.”

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „Antreprenorii noștri trebuie să aibă acces la cât mai mulți consumatori, și desigur vorbesc de piața UE spre care 67% din exporturile noastre se îndreaptă și loc este de și mai mult. Aici am văzut primul export de carne de pui, de ouă. Vorbim de noi și noi opotunități pe piețele europene. Am semnat acord de liber schimb cu Marea Britanie, Acordul EFTA a trecut prin Parlamnetele țărilor EFTA și o să intre în vigoare începînd cu anul viitor.”

În timp ce antreprenorii moldoveni continuă să câștige noi piețe, țara continuă, însă, să fie depedentă de importuri. În 2024, deficitul comercial a crescut si a ajuns la 4 miliarde de dolari, cel mai mare din istoria țării.

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „Avem în continuare o balanță comercială deficitară pe care trebuie să o închidem gradual. Nu se face într-un an. Această situație s-a creat timp de 30 de ani. Avem nevoie de politici foarte coerente în perioada următorului deceniu chiar ca să apropiem la maxim acest deficit.”

Ministrul economiei susţine că pentru o creştere economică accelerată, R. Moldova are nevoie şi de un număr mai mare de companii dar şi o creştere a forţei de muncă. Datele arată că în RM, sunt circa 50 de mii de întreprinderi la o populaţie de peste 2 milioane, comparativ cu 300 de mii de companii în Estonia la o populaţie de 1,3 milioane.

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „Am modificat legea parcurilor industrial ca să atragem investiții pe aceste platforme. De ce industria pentru că ea trage după sine o bună parte din economie: construcțiile, ai transport, servicii, opotunități pentru companii mici. Industria este, pe de o parte, acel vehicul care poate să crească valoarea adaugată a agriculturii și să faci un export mai productiv și, respectiv, îți permiți să plătești salarii mai bune.”

La capitolul investiții străine, în anul 2024, doi mari investitori s-au retras de pe piața RM. Totuși, perspectiva de aderare la UE este privită pozitiv de oamenii de afaceri străini care, în pofida unui război la hotar, şi-au arătat interesul de a veni pe piaţa din RM. În prezent, cel mai mult se investește în IT, automotive, retail și sectorul bancar.

MARIN GOSPODARENCO director Centrul Analitic Economica: „Investițiile care au fost la noi în jur de 200 mil, în scădere cu 3,4% față de 2023. Ca stoc investițiile au crescut la 2 miliarde dolari. Cele mai mari investiții sunt în bănci și asigurări, comerț. Dacă e să vorbim despre sursa acestor investiții 80% sunt cele ale UE în RM.”

În 2024, PIB-ul a înregistrat o evoluție ușor pozitivă. În trimestrul III al anului, potrivit BNS, Produsul Intern Brut a crescut cu 1.9% față de aceași perioadă a anului trecut. Experţii vorbesc despre o redresare a economiei destul de lentă. Şi ministrul Economiei recunoaşte că o creştere economică de 2-3% este foarte puţin pentru R.Moldova.

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării: „Unele sectoare sunt în ascendență, altele arată vulnerabilitate. Dacă în prima jumătate de an am avut această creștere de 2,2%, seceta din trimestrul trei a provocat o reducere a producției agricole cu 17%, ceea ce din păcate ne-a topit parțial din creșterea din primul trimestru. Suntem conștienți că țara asta are nevoie de o creștere și mai rapidă.”

Pentru asta, în 2025, Ministerul și-a trasat o serie de obiective pentru revigorarea economică a R.Moldova.

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării: „Trebuie să ajungem la 100% digital și asta trebuie să se întâmple. Trebuie să oferim suficient spațiu și libertate antreprenorilor noștri ca să se dezvolte. Pe agenda UE avem foarte mult de muncit dar și de beneficiat. Sperăm să permanentizăm acest regim de comerț fără cote cu UE, ca să susținem exporturile și antreprenorii noștri intrarea Bursei de Valori București în RM, ceea ce va fi o schimbare tectonică pentru întreaga economie.”

Pentru anul 2025, FMI a revizuit în scădere creșterea economică a RM de la 4,8 la 3,7% . Și prognozele experţilor pentru anul viitor sunt mai puțin optimiste și asta din cauza stării de urgență în energetică și o posibilă criză umanitară în stânga Nistrului .

MARIN GOSPODARENCO director Centrul Analitic Economica: „3,5% pentru anul viitor, dar asta poate fi influențată de un șir de factori atât externi cât și interni, dacă o să fie clar că războiul se oprește aici, clar că o să vorbim despre o creștere economică mai mare. Dacă vorbim de factori interni este cel transistrean.”

Pentru 2025, Guvernul Republicii Moldova şi-a propus să majoreze salariul mediu pe economie cu 2 mii de lei ajungând la 16.100 de lei. Salariul minim pe țară va fi majorat de la 5 mii la 5.500 de lei. Legea bugetului de stat pentru 2025 prevede venituri de peste 71 miliarde de lei şi un deficit de 14 miliarde de lei. Totodată, prognozele BNM arată că rata anuală a inflației ar putea crește ușor la începutul anului viitor, ulterior va înregistra o diminuare treptată.