Trump spune că Danemarca, regatul care înglobează teritoriul autonom al Groenlandei, nu poate apăra insula în fața rușilor și chinezilor și că doar Statele Unite pot face față provocării. Asta, în condițiile în care Groenlanda e teritoriu NATO, iar Statele Unite dețin deja o bază acolo. În aceste condiții, premierul danez Mette Frederiksen a declarat că un atac al americanilor în Groenlanda ar duce la dispariția de facto a alianței nord atlantice.
Donald Trump a mizat până acum pe poziția groenlandezilor care sunt pentru separarea de regatul Danemarcei în proporție de 56 la sută, însă aceleași sondaje arată că 85 la sută dintre ei se opun anexării la Statele Unite ale Americii, relatează TVR Info.
De altfel, toate cele cinci partide politice din parlamentul groenlandez, din care reiese că nicio țară nu se poate amesteca în decizia lor de a fi doar groenlandezi, nici americani și nici danezi.
Ultimele declarații ale lui Donald Trump nu sunt încurajatoare, el pare hotărât să își atingă scopul.
Ce opțiuni există
Ce variante există în aceste condiții pentru ca europenii să îi facă pe plac lui Trump fără a escalada tensiunea în Groenlanda?
Opțiunea 1, cea mai de dorit, este căutarea unui compromis. Așa cum în interiorul Alianței Nord Atlantice s-a reușit detensionarea relațiilor dintre Turcia și Grecia, la fel ar fi posibilă o creștere a prezenței militare aliate și în zona arctică, pentru a face pe plac președintelui american.
Problema este că Trump nu e doar îngrijorat de securitatea în zona arctică: el vrea de fapt să controleze accesul la resursele de pământuri rare ale Groenlandei și aici intervine întrebarea: de ce să le folosească Trump și să nu le folosim noi, europenii?
Pentru asta, Uniunea Europeană ar trebui să înceteze să mai trateze Groenlanda ca pe un teritoriu străin și să o integreze mai mult, deși nu este parte din Uniunea Europeană. Există deja planuri în acest sens, alocarea pentru Groenlanda în următorul cadru financiar multianual a aproape 600 de milioane de euro: 530 de milioane alocare bugetară, la care se adaugă 44 de milioane din fondul pentru teritorii îndepărtate asociate cu Uniunea Europeană.
Asta ar trebui să îi facă pe groenlandezi să se gândească de două ori înainte de a părăsi regatul Danemarcei.
Iar opțiunea a treia, în cazul în care Trump insistă, ar fi punerea în aplicare a instrumentului de anti-coerciție, echivalentul unui război al tarifelor. Dacă la o ocupație militară americană în Groenlanda europenii nu prea ar putea face față, un război economic nu ar fi de ignorat.
Cu exporturi de 600 de miliarde peste ocean, Uniunea Europeană are o cotă de peste 50 la sută, ceea ce indică practic puterea noastră de negociere.
