În primul rând, Excelență, vă mulțumim că ați acceptat să ne acordați acest interviu astăzi. Vreau să vă întreb pentru început, care sunt gândurile dumneavoastră principale despre Moldova de astăzi?

Vă mulțumesc pentru invitația dumneavoastră de a fi oaspetele emisiunii. Este o plăcere să mă aflu astăzi în Moldova, mai ales cu ocazia Zilei Europei. Ambasada noastră are sediul la București, și acoperim Moldova de la București. Dar vin foarte des aici, în mod special de când Moldova a început intensiv procesul de integrare europeană. Este o plăcere să mă aflu astăzi aici, deoarece este o zi în care sărbătorim Europa - proiectul european propriu-zis. Iar Moldova este pe cale să devină parte a acestuia. Croația este cel mai nou stat membru. (Dar, nu aș spune că este nou, ci doar cel mai nou, ultimul... 11 ani) Nu mai putem vorbi despre cel mai nou stat membru, dar am fost ultimul care a aderat. Și, în acest sens, amintirile noastre în ceea ce privește parcursul procesului, sunt încă proaspete. Putem ajuta Moldova din acest punct de vedere. În legătură cu ceea ce mă întrebați referitor la Moldova –  este întotdeauna o plăcere să fiu în Moldova. Și, în special, aș spune că primăvara. Chișinăul este frumos primăvara, cu parcuri frumoase și cu multă verdeață. [Moldova este un stat care] La București am venit în urmă cu 4 ani. Așadar, este al cincilea an de mandat, ca ambasadoare în România și în Republica Moldova. Și îmi amintesc că acum patru ani Moldova era o țară care încerca să-și găsească propriul drum. Astăzi ne aflăm în fața unei țări care este în totalitate pe calea europeană - avansează pe această cale europeană. Dați-mi voie să amintesc despre criza energetică care nu a avut loc totuși atât de demult. Și îmi amintesc când am vizitat orașul Chișinău, în timpul iernii - acum vreo doi ani, un an și jumătate în urmă - cât de greu a fost și câte semne de întrebare existau în legătură cu sustenabilitatea energetică, cu modul de abordare a crizei provocate de războiul din Ucraina. Astăzi, de fapt, vedem țara care se află ferm pe calea dezvoltării, a prosperității. Desigur, drumul este lung, vor exista multe provocări, vă pot asigura de acest lucru de pe urma experienței Croației. Dar, cu toate acestea, țara este pe un drum bun, este pe o cale bună, cu perspectiva prosperității, a unui viitor mai bun. Și asta este ceea ce contează.

Aceasta este ceea ce am vrut să vă întreb. Care este efectul pe care l-a avut aderarea țării dumneavoastră la UE și care este semnificația Zilei Europei pentru dumneavoastră?

Este al 11-lea an de când am aderat la Uniunea Europeană. Calea a fost destul de lungă. Ne-a luat aproape șase ani pentru a finaliza negocierile, procesul de negociere. Pe scurt, am început în anul 2001 cu semnarea Acordului de Stabilizare și Asociere. A fost primul acord contractual cu Uniunea Europeană, la fel ca cel pe care îl are și Republica Moldova - Acordul de Asociere al Republicii Moldova, dacă nu mă înșel. Iar mai târziu, în 2004, am obținut statutul de țară candidată. În 2005 am deschis negocierile. Iar ultimele capitole ale procesului de negocieri au fost încheiate în 2011. Iar mai târziu am devenit stat membru cu drepturi depline. În ziua de azi, efectele apartenenței la Uniunea Europeană sunt, în general, pozitive. [Mici cifre despre decizie?] De exemplu, nivelul de trai, este mult mai bun. Ritmul de creștere a PIB-ului este mai bun. Deși trebuie specificat faptul că în 2008, după marea criză financiară, Croația s-a confruntat cu multe dificultăți în ceea ce privește situația economică. Și a existat o perioadă de inflație. Ne-a luat ceva timp pentru a ieși din această situație. Care a fost, de asemenea, rezultatul unei combinații de diferite elemente, dar și al crizei care era atunci prezentă. În prezent, putem vorbi despre un PIB cu un ritm de creștere mai ridicat. Putem vorbi, de asemenea, despre reducerea datoriei publice. Care nu se află încă la nivelul ideal, dar totuși este mult mai mică decât era înainte. Nivelul de trai s-a îmbunătățit, inclusiv datorită finanțării din partea Uniunii Europene. Dacă ne referim la cifre, aș menționa un singur exemplu. UE a finanțat construcția podului de la Pelješac. Podul de la Pelješac este un pod care leagă o parte a Croației. Este vorba despre partea de sud a Croației, Dalmația. Și conectează o parte din teritoriul Croației cu peninsula Pelješac și mai apoi cu Dubrovnik. De ce? Pentru că există o mică fâșie care desparte coastele croate de teritoriul Bosniei și Herțegovinei. Este ieșirea Bosniei Herțegovinei la mare. Problema era că toate mărfurile trebuiau să tranziteze - practic, există o singură fâșie, iar teritoriile croate sunt, într-un fel, împărțite - astfel încât toate mărfurile, traficul de mărfuri, tranzitul de mărfuri era mai lent din cauza orelor de așteptare la frontieră, ca să nu mai vorbim și de persoanele și turiștii aflați pe timpul verii acolo. Datorită acestui pod, am reușit să conectăm aceste două, să zicem, această parte a teritoriului și am reușit să le oferim oamenilor, în special localnicilor care trăiesc acolo, oportunitatea de a-și face viața mai ușoară. De asemenea, pentru a avea mai mult acces la educație, la serviciile de sănătate, pentru că, de exemplu, oamenii care locuiesc în acea zonă se îndreaptă spre Split sau spre Duntovnik, așa că acum este mult mai ușor să fie conectați. În ceea ce privește fondurile UE, acesta a fost finanțat în principal din banii UE. Valoarea a depășit 350 de milioane de euro. Și o mare parte din această sumă, aproximativ 70-75%, a fost finanțată de Uniunea Europeană. Restul a fost finanțat de guvernul croat.

Moldova are, de asemenea, mari așteptări de la aceste fonduri de preaderare pe care UE le are de oferit Moldovei - pentru a ajuta Moldova să-și dezvolte infrastructura și alte domenii sensibile pe care Moldova trebuie să le dezvolte în următorii ani. Dar din această perspectivă, cum considerați că trebuie să acționeze Moldova pentru a obține aceste fonduri europene și a dezvolta țara?

Pentru a obține fonduri europene, în primul rând, trebuie să existe o capacitate instituțională de a primi fonduri. În termeni tehnici - de a absorbi fondurile. Acesta este, așadar, termenul pe care îl folosește Comisia Europeană. Acesta este primul lucru. Ce înseamnă capacitate instituțională? Să existe suficienți oameni care să lucreze la elaborarea proiectului, pentru că, pentru a obține fonduri de la Uniunea Europeană, instituțiile statului trebuie să întocmească documentația. Aceasta trebuie să justifice de ce este nevoie de aceste fonduri, de ce anume pentru această activitate sau de ce anume pentru acest proiect de infrastructură. Trebuie ca totul să fie justificat și explicat în mod corect. Așadar, pentru a face acest lucru, trebuie să dispunem de resurse umane care să se ocupe de pregătirea documentației de proiecte, acesta fiind principalul element. Apoi, în etapa ulterioară, odată ce proiectul este aprobat, fie că este vorba, de proiectul de restructurare a unor școli sau poate a unor spitale și așa mai departe, trebuie să existe ulterior o structură corespunzătoare pentru a pune în aplicare acest proiect și pentru a-l implementa corect. Așadar, totul începe cu o organizare și cu capacități instituționale bune. Așadar, în această fază inițială a pregătirilor pentru parcursul european, este foarte important să existe structuri instituționale puternice. O mare parte din muncă se desfășoară la nivel guvernamental, la nivel executiv.

Următoarea mea întrebare este legată de capacitatea Moldovei de a absorbi aceste fonduri. Dar, de asemenea, vreau să vă întreb care sunt reformele pe care Moldova trebuie să le implementeze în următorii doi ani. Știm că justiția, de exemplu, este un subiect foarte sensibil care trebuie să fie gestionat de guvernul Republicii Moldova. Cum vedeți ordinea reformelor pentru ca această țară să poată adera la UE?

Capacitatea (de a absorbi fondurile) - o problemă întâlnită pretutindeni. Chiar și în țările care au aderat după anii '90 - nu este un proces ușor. În primul rând, trebuie schimbată cumva mentalitatea - este vorba, într-un fel, de o schimbare de mentalitate. Îmi amintesc că am lucrat la Ministerul Integrării Europene când eram o tânără funcționară publică. Întrucât ministerul era o instituție responsabilă de coordonarea tuturor sarcinilor de integrare europeană ale serviciului public, atunci când mergeam să discutăm cu ministerele de resort, ceea ce presupune, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății sau Ministerul Mediului, la început a existat o rezistență destul de mare, deoarece funcționarii publici care lucrau în aceste ministere considerau: „Bine, dar noi avem propriul nostru loc de muncă. Pe lângă asta, mai avem încă unul? Trebuie să ne ocupăm și de problemele de integrare europeană?” și așa mai departe. Așadar, este vorba de un proces. Este nevoie de timp pentru ca oamenii să se familiarizeze, să se obișnuiască cu cerințele și criteriile procesului de integrare europeană. Iar oamenii trebuie, de asemenea, să fie instruiți - să li se explice cum funcționează Uniunea Europeană, care este procesul decizional în Uniunea Europeană, care este rolul Parlamentului European, care este rolul Comisiei Europene. Așadar, este un proces. Acesta nu poate fi realizat peste noapte. În ceea ce privește criteriile, aș spune că, în mare parte, în prezent, criteriile pentru Moldova sunt aceleași sau similare - să le spunem așa - cu cele pentru Croația. Pot vorbi în numele Croației. Reforma sectorului justiției, a statului de drept, este întotdeauna una dintre reformele cruciale, dar și una dintre cele mai dificile.

După ce a devenit membră a UE, Croația a aderat și la NATO. Având o experiență de 15 ani în acest bloc militar, cunoașteți dezbaterile sensibile din Republica Moldova, despre neutralitate și aderarea la NATO. Vreau să vă întreb care a fost experiența Croației în ceea ce privește aderarea la NATO și cum a influențat acest lucru asupra securității țării dumneavoastră.

Nu cred că publicul larg își mai amintește acum ce s-a întâmplat în Croația în anii '90. Dar poporul a fost afectat de război. Iar războiul a durat mult, aproape cinci ani. Așa că Croația în anii '95, când s-a terminat războiul, era o țară devastată. Din punct de vedere economic, economic, al infrastructurii. Nu în toate părțile Croației, dar în cele afectate de război. Dar și din punct de vedere social, nemaivorbind de pierderea de vieți omenești, pentru că aceasta este cea mai dureroasă. Așadar, după ce am avut această experiență a războiului și după ce am trăit situația în care, atunci când războiul făcea ravagii în Croația, ni s-a interzis să importăm arme. A fost impus un embargo, așa că nu ni s-a permis să ne apărăm. Pentru noi, din acest punct de vedere, să facem parte din NATO, a fost un fel de prioritate absolută. Având această experiență de război, am vrut să facem parte din Alianță, deoarece pentru noi aceasta însemna să fim protejați. Pentru că ne aminteam cum am fost singuri în acea perioadă, cum a trebuit să luptăm singuri. Până la urmă, e bine că am luptat pe deplin pe cont propriu. Acest lucru ne-a adus un fel de mândrie și satisfacție. Dar au fost și vremuri foarte grele. Deci, revenind la NATO, pentru noi cel mai important obiectiv a fost aderarea la NATO pentru a ne simți protejați și în siguranță. Acesta a fost motivul pentru care ne-am dorit atât de mult să facem parte din NATO.

Rusia poartă un război militar cu Ucraina, dar și un război hibrid aici, în Moldova - vorbim de dezinformare, propagandă, atacuri cibernetice și așa mai departe. Vreau să vă întreb, care sunt cele mai bune practici ale Croației împotriva unui astfel de război hibrid purtat de Rusia în toată Europa? Și care ar fi sfatul dumneavoastră pentru autoritățile din Moldova pentru a aborda această problemă? 

Războiul hibrid, dar și atacurile cibernetice merg mână în mână. Nu este ceva particular, nu este ceva cu care se confruntă doar țara dumneavoastră. Aș spune că depășește spațiul european. Iar războiul din Ucraina și implicațiile acestui război se extind dincolo de Europa. Din păcate, pe lângă Ucraina, acum mai există un alt război în Orientul Mijlociu. Așadar, vedem că situația geopolitică este destul de instabilă sau destul de provocatoare și alarmantă din anumite puncte de vedere. Războiul hibrid este doar unul dintre aspectele acestei situații geopolitice destul de îngrijorătoare cu care ne confruntăm în Europa, dar și în afara ei. Cum putem să-l abordăm? Este foarte important schimbul de experiență între statele membre. Este, de asemenea, foarte importantă aplicarea legii și reglementarea în cazul rețelelor sociale și al internetului. Pentru că în zilele noastre știrile și informațiile sunt imediate. Oamenii pot intra în contact cu diferite tipuri de știri și informații, așa că este, de asemenea, vorba de o măsură de educație a publicului și a oamenilor. Este, de asemenea, o chestiune legată de modul de educare a oamenilor pentru ca aceștia să poată citi printre rânduri, să nu ia totul la propriu și exact așa cum este prezentat. Dar, pe de altă parte, există, de asemenea, o responsabilitate uriașă a mass-mediei. De a folosi informațiile în mod corespunzător, corect și onest. Așadar, acesta este cu siguranță un lucru care ar trebui să se întâmple. Pe de altă parte, există întotdeauna această limită subțire - acolo unde se află educația și unde se află percepția corectă a ceea ce trebuie raportat, ceea ce nu trebuie raportat, ceea ce nu este corect, ceea ce nu este obiectiv - și apoi, pe de altă parte, între ce presupune libertatea presei. Deci ar trebui să existe un echilibru foarte subtil între ele. Desigur, atunci când vine vorba de războiul hibrid, cooperarea între autoritățile relevante, cum ar fi poliția, cooperarea transfrontalieră, este, de asemenea, foarte importantă.

Vreau să vă întreb și despre proiectele comune pe care le au Croația și Moldova și despre stadiul relațiilor bilaterale dintre Moldova și Croația. Și, de asemenea, după cum știți, Moldova este într-o căutare avidă de investitori aici, în Moldova. Poate că investitorii croați vor fi interesați să investească în țara noastră.

Relațiile bilaterale sunt foarte bune și prietenoase, foarte prietenoase. Suntem țări de dimensiuni mai mult sau mai puțin similare, cu un număr mai mult sau mai puțin similar de locuitori. Să nu uităm că afirmarea și recunoașterea internațională a celor două țări are loc în același timp. Nu menționăm foarte des acest lucru, dar poate că ar trebui să-l subliniem mai mult. Nu aparținem acelorași regiuni. Faceți parte din regiunea Parteneriatului Estic, noi suntem mai aproape de regiunea Balcanilor de Vest și de regiunea Europei Centrale, dar și de cea mediteraneeană. Croația este o țară mică, dar are o configurație foarte specială. Și la origine este foarte, foarte diferită de Croația continentală, care este mai degrabă central-europeană, cu elemente din Balcani. Și apoi există Croația mediteraneeană, care este puțin diferită. Dar, cu toate acestea, relațiile au fost întotdeauna prietenoase și întotdeauna respectuoase - dintre doi parteneri care cooperează împreună cu respect. În ceea ce privește proiectele comune: am început cu proiectul de dezvoltare în Republica Moldova și sunt foarte mândră de acesta, în calitate de ambasadoare a Croației în Republica Moldova. Anul trecut, Croația a donat generatoare electrice, generatoare de energie electrică instituțiilor medicale și instituțiilor de învățământ, în special de aici, de la Chișinău. Pentru a putea ajuta la depășirea iernii, acolo unde ar fi fost nevoie. La începutul războiului din Ucraina am trimis și noi un număr de ajutoare umanitare, pentru a ajuta la parcurgerea perioadei de disemnare și, de asemenea, pentru a depăși situația cu refugiații care veneau în Moldova, dar și alte lucruri de acest gen. Și acum așteptăm cu nerăbdare să extindem din nou această cooperare. Permiteți-mi doar să menționez că ajutorul acordat instituțiilor de sănătate și de învățământ a fost acordat în cooperare cu UNICEF în Moldova. Acum așteptăm cu nerăbdare să extindem această cooperare către școlile primare și către alte inițiative care ar ajuta comunitățile locale. Așadar, am dori să ne deplasăm în afara Chișinăului și să ajutăm comunitatea locală, bineînțeles, în funcție de nevoile acesteia. În ceea ce privește investițiile, există spațiu pentru a face mai mult din partea ambelor părți. Și, cu siguranță, Croația ar putea fi interesată să investească în Republica Moldova în diferite sectoare: poate în domeniul infrastructurii, în calitate de subcontractori. Și, de asemenea, în sectorul energetic. Deci, cu siguranță, există mult mai mult spațiu de implementare.

Și un ultim lucru pentru interviul nostru de astăzi. Vă voi ruga să trimiteți un scurt mesaj telespectatorilor noștri, în special pentru cei cu viziuni europene. Care ar fi mesajul dumneavoastră pentru ei.

Pentru europeni, pentru moldoveni. Pentru moldoveni, mesajul ar fi să continue să meargă pe calea europeană și în procesul de integrare europeană. Pentru că într-adevăr ajută foarte mult. Este o formă de îndreptare și este un fel de ajutor pentru a iniția reformele pe care țara oricum ar trebui să le realizeze. Așadar, cu ajutorul instituțiilor europene și al Comisiei Europene, precum și cu ajutorul statelor membre ale UE, va fi mai ușor să fie implementate și să fie realizate aceste reforme. În acest parcurs, Croația este un prieten și un partener. În funcție de necesitățile Republicii Moldova, vom sprijini instituțiile Republicii Moldova, dar și comunitatea locală. Așa cum am spus mai devreme, dorim să ajutăm și comunitatea locală și populația. Oamenilor, cetățenilor Republicii Moldova le doresc pace. În zilele noastre, aceasta este foarte importantă. Le urez un nivel de trai bun și vă asigur că un nivel de trai decent este posibil și cu ajutorul instituțiilor Uniunii Europene. Și bineînțeles, posibilitatea de a avea șansa la locuri de muncă cu condiții decente. Toate acestea sunt foarte importante. Dar și pe de altă parte, a fost foarte plăcut astăzi să văd în Piață starea de spirit pro-europeană a oamenilor care au fost acolo, a moldovenilor care au fost acolo și este foarte important să lucrăm în această direcție europeană. Pe de altă parte, să fie mândri de țara lor, cu siguranță. Și să aibă grijă de interesul moldovenilor, acest lucru este foarte important. Pentru că și acest lucru este foarte important în parcursul european. Să fie cunoscut interesul Uniunii Europene, dar și interesul Republicii Moldova. Și cum acesta să fie obținut în beneficiul cetățenilor moldoveni. Pentru că scopul final al tot acest parcurs de integrare europeană este bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova. Acest lucru ar trebui să fie, aș spune eu, scopul final al întregului proces. 

Excelență, vă mulțumesc din nou foarte mult pentru că ați fost alături de noi astăzi, împărtășindu-ne gândurile și experiența dumneavoastră în calitate de diplomat al Croației aici, în Republica Moldova, dar și în România. Vă mulțumesc din nou și vă doresc mult succes în viitoarea dumneavoastră carieră. Veniți mai des la Chișinău să ne vizitați!

Mulțumesc pentru invitație. Și la mulți ani!