Ungaria organizează alegeri parlamentare duminică, 12 aprilie, în care vor fi aleși cei 199 de membri ai Adunării Naționale, iar majoritatea parlamentară necesară pentru formarea guvernului este de 100 de mandate. Actualul premier Viktor Orbán, aflat la putere din 2010, încearcă să obțină al cincilea mandat, fiind contestat de liderul partidului de opoziție Péter Magyar, fondatorul formațiunii Tisza.
Potrivit tvrinfo.ro, alegerile parlamentare din Ungaria ar putea pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán și ar putea rescrie echilibrul politic din Europa Centrală. Sondajele arată că partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, ar putea obține între 138 și 142 de mandate din totalul de 199, peste pragul de 133 de locuri necesar pentru modificarea Constituției.
Dacă aceste cifre se confirmă, Ungaria ar putea trece de la unul dintre cele mai ferme guverne anti-Bruxelles la o majoritate pro-europeană, cu impact direct asupra deciziilor Uniunii Europene, asupra războiului din Ucraina și asupra politicii energetice.
O majoritate de două treimi ar permite opoziției să modifice Constituția adoptată de Fidesz, să schimbe legea electorală și să reformeze instituțiile-cheie ale statului. De asemenea, noul guvern ar încerca să deblocheze fondurile europene suspendate.
Ungaria are blocate aproximativ 20 de miliarde de euro din cauza problemelor legate de statul de drept, iar accesul la aceste sume ar deveni vital pentru o economie cu o creștere modestă și presiuni bugetare ridicate.
În ultimii ani, Ungaria a blocat mai multe decizii strategice ale Uniunii Europene, inclusiv sancțiuni împotriva Rusiei, ajutorul financiar pentru Ucraina, bugetul european și măsuri din domeniul politicii energetice. O schimbare de guvern ar putea elimina unul dintre principalele veto-uri din Consiliul UE, accelerând deciziile privind sprijinul pentru Kiev, extinderea Uniunii și reformele fiscale europene.
Partidul lui Viktor Orbán contestă însă sondajele și susține că rămâne favorit. Sistemul electoral și controlul asupra administrației locale ar putea influența rezultatul final.
Totuși, dacă estimările se confirmă, alegerile din Ungaria ar putea deveni una dintre cele mai importante schimbări politice din Europa ultimului deceniu, cu efecte directe asupra Uniunii Europene, securității regionale și economiei.
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, cel mai longeviv lider din Uniunea Europeană și unul dintre cei mai vocali critici ai Bruxelles-ului, a parcurs un drum politic lung: de la un tânăr liberal anti-sovietic în anii ’90 la un lider naționalist apropiat de Rusia, admirat astăzi de o parte a dreptei radicale la nivel global.
În anii ’90, Viktor Orbán era văzut ca unul dintre simbolurile democratizării Ungariei după căderea comunismului. Astăzi însă, spun analiștii, liderul Fidesz folosește strategii politice care i-ar fi surprins chiar și pe susținătorii săi din primii ani de carieră.
Votul are loc duminică, 12 aprilie, iar primele rezultate sunt așteptate după închiderea secțiilor de votare. Alegerile sunt considerate unul dintre cele mai importante momente politice din Ungaria din ultimii ani, deoarece ar putea pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán sau ar putea consolida încă o dată poziția partidului Fidesz.
