"În realitate, fâșiile forestiere prezintă un refugiu pentru fauna sălbatică. Pentru a restabili sau a mări procentul acestora, oamenii de la sate trebuie încurajați, prin urmare, dacă vom face modificări în legislație și vom face ca în Suedia unde fauna sălbatică nu aparține nimănui, atunci când vânătorul vânează, el cumpără dreptul de a vâna de la proprietarul de teren. Prin urmare proprietarii de teren vor fi cointeresați de a crea fâșii forestiere, primind o asistență financiară. Fauna sălbatică, insectele vor contribui la crearea unei agriculturi ecologice, ce va micșora necesitatea utilizării diferitor pesticide și alte chimicale în agricultură. Toate acestea corespund cu direcțiile mondiale de a reduce nivelul utilizării pesticidelor la 50% și alte scopuri care sunt la nivel mondial, prin urmare, această cale e direct proporțională cu cea a Republicii Moldova de a intra în Comunitatea Europeană. Exemplul Suediei unde fauna sălbatică nu aparține nimănui e foarte bun pentru Republica Moldova", a declarat Vitalie Gulcă, profesor al Facultății de Științe Agricole Silvice și de Mediu la UTM, în cadrul conferinței de presă.

Potrivit profesorului, neglijarea problemei ca perdelele forestiere poate duce la incendii, la deșertificare, la înghețuri, la zăpezi în luna aprilie, precum au fost în Republica Moldova în 2018 și altele.

"Din punctul meu de vedere, pentru R. Moldova este importantă creativitatea. Fără creativitate, noi, presupun că nu avem șanse de a rezolva problema cu perdele forestiere și noi avem dreptul de a face greșeli, dar și de a le corecta", adaugă Vitalie Gulcă.

Vasile Țânțar, primarul satului Copceac, raionul Ștefan Vodă, care de-a lungul anilor a plantat 800 de hectare de pădure îndeamnă cetățenii, agenții economici, dar în primul rând autoritățile să nu ignore împădurirea suprafețelor.

"Vin cu un îndemn către toți primarii și agenții economici, să planteze fâșii forestiere. Pe parcursul vieții am participat la plantarea a 800 de hectare de pădure. De-a lungul anilor am implementat un proiect cu Programul Națiunilor Unite de Dezvoltare, unde era scopul proiectului de a uni sectoarele de pădure, prin fâșii forestiere, pentru ca animalele, păsările să fie nimicite de alți prădători. Mai am un îndemn către Moldsilva sau Ministerul Mediului să se ocupe de lărgirea suprafețelor de material săditor. Dacă va fi material săditor, mai multe suprafețe se vor planta", punctează Vasile Țânțar.

La rândul său, Vasile Mereuță, care se ocupă de 15 ani cu agricultura spune că nu trebuie să așteptăm ca Ministerul Mediului sau altcineva să se ocupe de acest aspect, dar orice decizie sau pas trebuie să vină voluntar de la fiecare.

"Vreau să spun tuturor agenților economici și agricultorilor că fâșiile forestiere sunt importante pentru agricultură foarte tare. Către agenții economici, agricultori: unde sunt fâșiile forestiere, 200 m de la ele, altfel de agricultură creste, porumbul, floarea soarelui, grâul e mai frumos. Dacă noi o să avem împrejurul fiecărui câmp de 100 de hectare, vreo 20-50 de fâșii forestiere, noi vom avea și o construcție ecologică pe viitor, binefacere pentru toți cetățenii, pentru agricultori, dar nu trebuie să așteptăm de la Ministerul Mediului să vină, să ne facă, trebuie să scoatem din buzunarul nostru bani, ca să facem. Trebuie să mergem împreună, să nu așteptăm cineva să facă. Am construit și o construcție ecologică pe lunca Nistrului din banii personali. Trebuie să ne axăm pe fâșiile forestiere pentru că sunt foarte importante. Îndemn agenții economici și cetățenii să vină să participe ca voluntari și să ne ajute", spune Vasile Mereuță.

La momentul actual, în Republica Moldova sunt circa 28 de mii de hectare de perdele forestiere, ceea ce constituie puțin peste 1% din cele 4 din care e nevoie în conformitate cu normele tehnico-științifice.

"Mai avem de plantat încă 40 de mii de hectare de perdele forestiere, fapt care nu se găsește, din păcate, în documentele prioritare pentru viitorul apropiat. Fiind într-un context de tranziție din mai multe puncte de vedere, dar și având mai multe crize de care ne ciocnim deja ani la rând, considerăm necesar ca și statul și cetățenii și agricultorii să înțeleagă și să aplice toate mijlocele posibile pentru a găsi cadre de cooperare, pentru a planta aceste perdele forestiere pentru protecție agricolă, atât în cadrul Programului Național de Împădurire, cât și în cadrul altor activități inițiate atât de stat, cât și de societatea civilă, dar și din mediul privat", a punctat Petru Vinari, Societatea Ecologică Biotica.