Republica Moldova poate învăţa din experienţa Estoniei pentru a deveni membră a Uniunii Europene. Ţara baltică, care la fel a făcut parte din blocul sovietic, e acum una dintre cele mai dezvoltate din Europa de Est, iar creşterea economică vertiginioasă se datorează, în mare parte, de integrarea în UE. O echipă TVR Moldova s-a aflat câteva zile în Estonia pentru a afla cum au reuşit cetăţenii să scape de influenţa rusească, să-şi reconstruiască ţara după proclamarea independenţei şi ce lecţii preţioase au de învăţat autorităţile de la Chişinău, inclusiv în ceea ce ţine de implementarea reformelor în toate domeniile.
Estonia a fost aproximativ jumătate de secol sub ocupaţie sovietică şi a scăpat de jugul comunist abia în 1991, pe 20 august, cu doar şapte zile înaintea Republicii Moldova. După obţinerea independenţei, a urmat o perioadă foarte complicată pentru estonieni, care au demonstrat că sunt un popor unit şi cumpătat. Spre deosebire de alte ţări care au făcut parte blocul sovietic, inclusiv Republica Moldova, unde după obţinerea independenţei s-au distrus fabrici, uzine, ferme şi s-au lichidat întreprinderi de stat, estonienii au reuşit, cu eforturi colosale, să-şi protejeze economia. Aderarea la Uniunea Europeană a devenit un obiectiv naţional, iar autorităţile de atunci au găsit cuvintele potrivite pentru a-şi convinge şi cetăţenii indecişi că vectorul european e cea mai bună opţiune.
ALAR KARIS, preşedintele Estoniei: „Noi am avut referendumul nostru, așa cum am spus şi am pornit de la faptul că 50 de procente din populaţie era pentru integrare, iar 50 împotrivă. Dar președintele nostru de atunci a reuşit, în cele din urmă, să le explice oamenilor despre importanța aderării Estoniei la Uniunea Europeană.”
Pe 1 mai 2004, după lungi tratative şi reforme, Estonia a devenit parte a Uniunii Europene. Locuitorii statului baltic au ales calea prosperităţii şi nu au dat greş.
„Drumurile sunt excelente. E bine că se mai construiesc. Dar, în general, e curat. E ideal. Din punctul acesta de vedere, Estonia e cea mai bună. Ţara noastră este foarte verde. De asta iubesc atât de mult Estonia.”
„ E foarte curată ţara. E practic o ţară verde. E mică din punct de vedere a securităţii, aici e foarte bine.”
„ Digitalizarea ţării e foarte puternică. Toate serviciile guvernamentale, toate serviciile sunt online. E foarte bine pentru ţară.”
„Mie îmi place mult Estonia. E un stat foarte puternic. Sunt foarte multe perspective de dezvoltare a specialiştilor IT. Sunt o mulţime de programe de start-up.”
Conştienţi de faptul că tânăra generaţie e viitorul unei ţări, autorităţile estoniene au ţinut, primordial, să investească în sistemul educaţional. În Estonia nu există nicio diferenţă între şcoalile orăşeneşti şi săteşti. Peste tot, elevii au aceleaşi condiţii de studii excelente. O dovadă e gimnaziul din satul Vaatsă, o localitate amplasată la 95 de kilometri distanţă de capitala Tallinn. Şcoala e una dintre cele mai dezvoltate din Estonia.
În acest gimnaziu activează 22 de profesori şi sunt încadraţi 151 de elevi. Cristian Muca este la ultima treaptă gimnazială, iar anul viitor va merge la liceu. După absolvirea a 12 clase, vrea să se înscrie la universitate. Visează să devină inginer sau profesor.
CRISTIAN MUCA, elev în clasa a IX-a:„ E o profesie foarte dificilă, dar foarte interesantă pentru mine. Îmi place mult ştiinţa şi matematica. Dar mai am o opţiune. Vreau să devin profesor. Învăţătorii sunt foarte căutaţi în Estonia. Eu cred că cei mai buni sunt profesorii tineri, deoarece se pot înţelege cu studenţii.”
Şi alţi colegi de clasă ai tânărului au planuri mari după absolvirea liceului, dar viitorul şi-l văd acasă, în Estonia. Vor să contribuie la dezvoltarea economică a ţării. Instituţia de învăţământ le oferă toate condiţiile necesare care să le asigure un nivel avansat de studii. Fiecare clasă a fost dotată cu table interactive, iar procesul educaţional este digitalizat. Acum aproximativ opt ani, instituţia a fost reabilitată capital şi e tehnologizată.
„Aici, putem vedea cum folosim energia electrică, cum lucrează radiatoarele. Care este temperatura în diferite clase. Dacă acolo e puţin aer, se porneşte automat aerisirea. E o clasă inteligentă.”
Majoritatea profesorilor sunt tineri, iar salariul lor lunar este peste 1800 de euro, mai mare decât lefurile medii pe ţară.
ANNELI MAND, directoarea gimnaziului: „Ne ajunge, deoarece avem foarte mulţi bani din UE. E un pic mai greu să găsim profesori de matematică, fizică, poate şi de chimie. La alte obiecte avem destui specialişti. ”
Satul Vaatsa, despre care vă vorbeam, are aproximativ 700 de locuitori. În ultimii 20 de ani, de când Estonia a intrat în Uniunea Europeană, localitatea a devenit de nerecunoscut. Toate drumurile au fost reabilitate capital şi nu se deosebesc cu nimic de cele de la oraşe. Majoritatea localnicilor sunt agricultori sau activează în domeniul agrar. În ultimii 24 de ani, statul eston a investit miliarde de euro pentru a dezvolta acest sector. Muţi oameni lucrează în satul Oisu, ce se află la o distanţă de 20 de kilometri de Vaatsa. Acolo se află unul dintre cele mai mari şi moderne combinate agricole din Estonia, specializat în creşterea vacilor pentru lapte. Este alcătuit din trei ferme, unde sunt crescute în jur de 3 mii de animale înalt productive.
Este alcătuit din trei ferme, unde sunt crescute în jur de 3 mii de animale înalt productive.
Datorită tehnologiilor moderne, forţa umană a fost redusă la greu. De câţiva ani, de exemplu, oamenii de serviciu, au fost înlocuiţi de câţiva roboţi setaţi să cureţe ferma de câteva ori pe zi.
JAANUS MARRANDI, proprietarul fermei „:Pe acest teritoriu lucrau înainte aproximativ 1500 de oameni. Acum activează 135. Numărul s-a redus de 10 ori. ”
Vacile sunt hrănite doar cu mâncare ecologică, bogată în minerale şi alte componente naturale, care le sporeşte productivitatea. Zilnic, acestea dau în jur de 40 de litri de lapte.
NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „La fermă este implementat un sistem modern de mulgere a vacilor. Procesul este computerizat şi efectuat de trei ori pe zi. De asemenea angajaţii de la fermă, pot vedea, productivitatea fiecărei vaci, de pe un calculator. Tot prin intermediul aceluiaşi soft, angajaţii fermei pot monitoriza şi starea de sănătate a animalelor.”
Proprietarul combinatului agricol este Jaanus Marrandi, fost ministrul al Agriculturii din Estonia. El a moştenit afacerea de la tatăl său, fost preşedinte de kolhoz, care gestiona aceste ferme în perioada sovietică. Toate au fost modernizate, pe parcursul anilor, dar cele mai mari schimbări s-au produs după integrarea Estoniei în Uniunea Europeană. După 2004, compania s-a dezvoltat considerabil, iar acum veniturile anuale sunt la peste 10 milioane de euro.
JAANUS MARRANDI, proprietarul fermei: „Cel mai important lucru nu sunt granturile europene. Pentru firme ca ale noastre, cea mai importantă este piaţa europeană. Noi putem să vindem şi să cumpărăm fără taxe vamale.”
La fermă funcţionează un adevărat laborator unde se verifică amănunţit calitatea laptelui. Toată producţia e exportată în Uniunea Europeană, unde sunt condiţii sanitare stricte. Una dintre acestea e ca fermele să aibă o staţie de tratare ecologică a bălegarului. La combinatul din localitatea Oisu, acesta e transformat în biogaz.
De la ferma de vaci din Oisu am mers la Tartu, al doilea oraş ca mărime şi populaţie din Estonia. Localitatea se află la Sud, are peste 100 de mii de locuitori şi e una dintre cele mai dezvoltate din ţară.
La fel ca şi alte localităţi din Estonia, oraşul Tartu a cunoscut cea mai mare ascensiune după aderarea ţării la Uniunea Europeană. Rumm Hannes e unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti în ţara sa. Ştie bine cum s-a dezvoltat oraşul după сe Estonia a devenit independentă. Este din Tallinn, dar a urmat facultatea la universitatea din Tartu, de altfel, una dintre cele mai prestigioase din Europa. Bărbatul spune că oraşul e acum de nerecunoscut.
HANNES RUMM, jurnalist: „Oraşul Tartu are un slogan - oraşul bunelor practici. Se simte că potenţialul intelectual al estonienilor de aici e mult mai mare. Aici, transportul public, educaţia, unde nu ai privi, peste tot se vede că s-a profitat din plin şi au fost implementate toate posibilităţile europene.”
Locuitorii din Tartu spun că respiră cel mai curat aer din Europa. Oraşul e practic, înconjurat de păduri şi are o mulţime de parcuri. Localnicii circulă, în mare parte cu bicicletele, trotinetele sau cu maşini electrice, iar tot transportul public e pe bază de biogaz. Primarul localităţii, Klaas Urmas, spune că s-au depus eforturi colosale pentru ca Tartu să devină cel mai ecologic şi verde oraş din Estonia.
KLAAS URMAS, primarul oraşului Tartu: „Uniunea Europeană este un ocean de posibilităţi pentru antreprenorii noştri, petru universităţi. Petru toţi. Aceste posibilităţi pot şi trebuie folosite.”
Anual, doar din granturi europene, oraşul Tartu încasează zeci de milioane de euro, bani pe care autorităţile locale i-au investit în infrastructură. Tot cu ajutorul granturilor europene, dar şi a specialiştilor estonieni înalt calificaţi, oraşul Tartu a fost transformat, în ultimii 20 de ani, în smart city. Au fost digitalizate serviciile municipale şi implementate tehnologii inteligente în toate domeniile, începând cu transportul public şi terminând cu infrastructura şi fondul locativ.
NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Fiecare bloc nou din orașul Tartu are un concept inteligent. Acestea sunt dotate cu sensori și sisteme computerizate care îndeplinesc o multitudine de funcții. Unele sunt setate, de exemplu, să pornească automat căldura în apartamente sau să purififice aerul din încăperi când e nevoie.”
Toate casele sunt eficiente din punct de vedere energetic, iar datorită acestor dotări, locutorii din Tartu fac economii substanţiale la plata facturilor. În 2018, autorităţile locale au demarat un amplu program de modernizare a blocurilor sovietice. În patru ani, cu ajutorul fondurilor europene, primăria a reuşit să repare capital 20 de blocuri sovietice cu 5 nivele pentru a le transforma în case inteligente. A fost un proiect pilot pentru care s-au cheltuit 36 de milioane de euro. Primarul de Tartu spune că urmează să fie modernizate şi alte blocuri vechi, care au fost construite în perioda sovietică.
KLAAS URMAS, primarul oraşului Tartu: „Noi facem lucruri inteligente, implementăm tehhnologii inteligente, pentru poporul nostru.”
Tot prin intemediul tehnologiilor informaţionale, oraşul Tartu a scăpat demult de ambuteiaje şi de problema parcărilor, o povară grea a multor oraşe europene, inclusiv a Chişinăului.
NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Șoferii din Tartu își pot găsi, cu ușurință, un loc de parcare, cu ajutorul… telefonului mobil sau mai bine zis a unei aplicații online. Tot in acest fel, șoferii care au mașini electrice pot găsi locurile special unde isi pot încărca automobilul.”
KLAAS URMAS, primarul oraşului Tartu: „Tartu e primul oraş din lume, care cu 30 de ani în urmă, a implementat proiectul părcărilor publice, servicii ce pot fi plăite cu ajutorul telefonului mobil. Tu poţi plăti locul de parcare cu ajutorul telefonului mobil.”
Tartu este considerat un oraş studenţesc, asta pentru că, anual, mii de tineri din toate colţurile lumii aleg să-şi facă studiile anume aici. Sunt zeci de clădiri istorice şi monumente arhitecturale unice, restaurante şi protejate de stat. În 2024, localitatea a devenit capitala culturală europeană, iar cu această ocazie, în acest an, aici sunt planificate peste o mie de evenimente, expoziții și alte activități artistice. Autoritățile locale ne-au spus că așteaptă aproximativ un milion de vizitatori, care vor aduce venituri generoase în bugetul local, bani care urmează să fie investiţi în dezvoltarea urbei.
NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „ Modelul de dezvoltare inteligentă a oraşului Tartu, la fel ca întreaga Estonie, poate servi drept exemplu pentru Republica Moldova, care a pornit pe aceeaşi cale ca ţara baltică, doar că la o distanţă de 20 de ani. Alături de marea familie europeană, avem toate şansele să progresăm, la fel cum a făcut-o şi ţara baltică având o populaţie de aproape două ori mai mică decat a Republicii Moldova. În doar două decenii de când e parte a Uniunii Eurpene, Estonia a reuşit să-şi crească de peste patru ori Produsul Intern Brut, salariul medii de peste trei ori, iar rata şomajului a scăzut de la 13 la 5 procente. Acum e cea mai digitalizată ţară din lume şi a reuşit, practic, să scăpe de corupţie şi de influenţa rusească. Relaţiile diplomatice între Chişinău şi Tallin au fost stabilite încă în 1992, iar după ce Republica Moldova a primit statul de ţară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, Estonia a devenit un partener important în aspirația noastră naţională de a deveni parte a marii familii europene.”
