Președintele Klaus Iohannis a făcut miercuri un apel la conștientizare că deciziile care vor fi luate în anul electoral 2024 vor influența cursul României și vor modela Românie de mâine, un mesaj îndreptat deopotrivă către clasa politică și societate, cu prilejul unui discurs susținut cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române.
“Decizia istorică de la 24 ianuarie 1859” prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și al Țării Românești “a fost o alegere conștientă a parcursului nostru colectiv”, a spus președintele, indicând că “în spiritul solidarității, românii din cele două principate au demonstrat atunci că unitatea este forța care transcende orice provocare. “Această aniversare nu este doar un moment retrospectiv, ci și o oportunitate de a ne inspira din lecțiile valoroase ale trecutului pentru a proiecta un viitor mai bun pentru națiunea noastră”, a adăugat el.
“Contextul internațional din acele vremuri a fost unul dificil, însă clasa politică i-a dat, cu inteligență și curaj, un răspuns pe măsură, plasând țara deasupra intereselor personale sau de partid. Anul 2024 are, la rândul său, o încărcătură deosebită, fiind anul în care alegerile pentru care suntem chemați la urne vor modela România de mâine. Într-o lume contemporană plină de provocări, este esențial să ne exercităm cu responsabilitate dreptul nostru democratic de a alege politicienii care să servească cu devotament națiunea, la fel cum au făcut și înaintașii noștri”, a precizat șeful statului, în discursul susținut la ceremonia organizată la Monumentul “Mormântului Ostașului Necunoscut” din Parcul I din București.
Klaus Iohannis a continuat comparația celor două momente, subliniind că în 1859, condițiile geopolitice erau dificile, iar populația avea aspirații legitime.
“Astăzi, când Europa și întreaga lume se confruntă din nou cu provocări multiple, cetățenii așteaptă de la politicieni o direcție clară și fără echivoc, care să mențină nealterată direcția către prosperitate, dezvoltare și modernizare pe care s-a angajat România”, a spus el.
Această direcție se referă la statutul de membru NATO și atașamentul ferm față de valorile euroatlantice, care “ne oferă acum cele mai solide garanții de securitate posibile”, a subliniat președintele, scrie CaleaEuropeană.ro.
“În același timp, România este un veritabil pilon de stabilitate într-o zonă marcată de turbulențe accentuate, cu o economie solidă, fiind angrenată într-un amplu proces de reformă a marilor sisteme publice. Toate aceste mari proiecte de anvergură trebuie continuate și de aceea este important să conștientizăm că deciziile pe care le vom lua în acest an electoral vor influența cursul României, iar fiecare vot reprezintă un angajament profund față de viitorul nostru comun“, a insistat Iohannis.
Președintele a manifestat reverență față de “momentul fondator al României moderne”, punctând că alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al celor două principate a realizat Unirea de facto a celor două principate și a reprezentat deschiderea unui drum ireversibil.
Potrivit șefului statului, acesta a fost pasul esențial care a făcut posibil idealul nostru național, unitatea tuturor românilor, desăvârșit prin Marea Unire de la Alba Iulia din 1918.
“Fără temelia clădită de Alexandru Ioan Cuza, nu ar fi putut deveni realitate statul român modern. Noul domnitor și-a asumat dezideratele pașoptiste, a înfăptuit reformele mult așteptate de românii de pe ambele maluri ale Milcovului și a pus bazele instituțiilor moderne, de tip european. În doar câțiva ani de domnie, Cuza a promovat un sistem de educație pe trei niveluri, care introducea obligativitatea și gratuitatea școlii primare, a elaborat un nou Cod Civil și un nou Cod Penal, a împroprietărit și emancipat țăranii, a reformat sistemul judiciar și pe cel fiscal, a reorganizat administrația și a modernizat armata. Totodată, în această perioadă au fost înființate și primele universități moderne din România: la Iași, în 1860, și la București, în 1864. (…) Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin loialitate față de țară, rămâne un lider excepțional, un exemplu demn de urmat. Contribuțiile sale au transformat societatea și au adus un real progres în așezarea și funcționarea statului român modern. Realizările acestuia trebuie să reprezinte o veritabilă sursă de inspirație și o motivație pentru clasa politică actuală, îndeosebi în perioada următoare, pentru a continua eforturile reformatoare și de dezvoltare a țării”, a mai adăugat Iohannis.
El i-a evocat pe Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Dumitru și Ion C. Brătianu, frații Golescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, C.A. Rosetti, Barbu Catargiu și Costache Negri ca figuri proeminente cu o contribuție semnificativă la transformarea în realitate a visului unirii și la consolidarea conștiinței naționale.
“Prin hotărârea lor, prin iscusința de a găsi soluții politice originale, au reușit să obțină acordul Marilor Puteri care, puse în fața faptului împlinit, nu s-au mai putut împotrivi voinței unui popor care își dorea cu orice preț unirea”, a mai precizat acesta.
“Ziua Unirii Principatelor Române ne reamintește de spiritul vizionar și de curajul înaintașilor noștri care au îndeplinit acest ideal național. Să privim cu încredere către viitor, ancorându-ne în principiile și valorile europene care ne unesc și ne ajută să putem depăși orice crize și provocări”, a conchis Klaus Iohannis, care a decorat drapelul de luptă al Diviziei „Getica” și drapelul de luptă al Statului Major al Forțelor Terestre “pentru că sunt moștenitori, continuatori și apărători ai valorilor care au condus la Unirea Principatelor”.
