Pentru a marca cei 34 de ani de la declanşarea Războiului de pe Nistru, la Chişinău a fost organizată astăzi conferinţa ştiinţifică „Cultura Memoriei şi Recunoştinţei: Moştenire, Prezent şi Viitor”. Evenimentul a reunit oficiali de stat, veterani, cercetători, studenţi și reprezentanți ai societății civile. A fost adoptată şi o rezoluţie conform căreia războiul declanşat de Federaţia Rusă contra Republicii Moldova, represiunile şi deportările sunt considerate infracţiuni împotriva umanităţii, crime comise împotriva populaţiei.
Rezoluţia conferinţei ştiintifice naţionale cu participare internaţională a fost citită şi adoptată.
REZOLUŢIA CONFERINȚEI „CULTURA MEMORIEI ȘI RECUNOȘTINȚEI”
● Participanţii la conferinţă consideră că războiul declanşat de Federaţia Rusă contra Republicii Moldova în 1992, represiunile şi deportările comise de regimul sovietic, foametea din anii 1946-1947 trebuie calificate drept infracţiuni împotriva umanităţii.
● Condamnă cu fermitate negarea publică, justificarea, minimalizarea sau prezentarea denaturată a Războiului pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, a represiunilor şi deportărilor comise de regimul sovietic, a foametei organizate din anii 1946- 1947
● Exprimă susţinerea plenară pentru vectorul de integrare europeană a Republicii Moldova...
Oficialii prezenţi la eveniment au vorbit despre conflictul militar declansat pe 2 martie 1992 ca agresiune neprovocată şi nejustificată a Rusiei față de oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Ei voiau să trăiască liber, în pace şi democraţie, fără ca cei care i-au deportat şi înfometat de-a lungul anilor, să le mai decidă viitorul.
MAIA SANDU, preşedinta Republicii Moldova: Cultura memoriei înseamnă adevăr. Adevăr documentat, verificabil, predat corect, comunicat responsabil. Cultura memoriei înseamnă să nu acceptăm relativizarea răului, să nu confundăm agresorul cu victima. Să nu lăsăm spaţiu justificărilor care devin în timp minciuni confortabile.
DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: Acest război nu este o lecţie abstractă, ci este o experienţă vie a rezilienţei noastre ca societate. Să tratăm memoria cu rigoare şi cu demnitate. Emoţia fără adevăr poate fi manipulată. Adevărul fără emoţie poate fi uitat. Avem nevoie de ambele, şi de cercetare, şi de transmitere vie către generaţiile tinere.
CRISTIAN JARDAN, ministrul Culturii: Claritatea asupra trecutului influenţează direcţia şi valorile unei societăţi. Respectul, drepturile omului, democraţia şi participarea civică au la bază cunoaşterea istoriei. Iar transmiterea acestei memorii către generaţiile tinere reprezintă o condiţie pentru stabilitatea socială şi pentru funcţionarea normală a unui stat.
ANATOLIE NOSATÎI, ministrul Apărării: Este un război care ne-a marcat destinul, ca stat şi societate. A luat vieţi şi a distrus destine, dar în acelaşi timp ne-a învăţat că pacea şi independenţa trebuie preţuite şi apărate prin toate mijloacele.
ANATOL ŢĂRANU, istoric, comentator politic: Acest conflict trebuia să nu permită Republicii Moldova să-şi declare independenţa. Iar când acest lucru nu s-a întâmplat şi Uniunea Sovietică a căzut, conflictul a fost remodelat şi a fost folosit de către Moscova pentru a păstra noul stat, tânărul stat moldovenesc în zona de influenţă geopolitică a Rusiei.
Iniţiativa va aduce istoria în școli și comunități prin lecții publice, vizionări de film documentar, vizite la muzee și discuții între tineri și istorici. Obiectivul este ca noile generații să dezvolte o înțelegere profundă a valorilor democratice ca niște anticorpi morali împotriva ideologiilor opresive.
Evenimentul de astăzi este realizat sub egida Ministerului Educației și Cercetării, cu sprijinul Ministerul Culturii și cel al Apărării, în parteneriat cu Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, Agenția pentru Ștință și Memorie Militară, Consiliul Memoriei, Agenția Națională a Arhivelor şi Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”.
