Schimb de săgeți între Olesea Stamate și Doina Gherman după dezvăluirile din dosarul privind organizarea unor asasinate în Ucraina, în care principalul suspect este Nicolae Șepeli, persoană grațiată în 2022 de președinta Maia Sandu. Potrivit investigației, Șepeli ar fi recrutat zece persoane pentru a organiza asasinarea a peste cinci persoane din Ucraina, inclusiv șefi de întreprinderi, ofițeri ucraineni și jurnalistul Dmitri Gordon.
După reținerea, pe 19 februarie, a trei persoane convinse să comită omoruri în Ucraina și a presupusului recrutor, Nicolae Șepeli, autoritățile au anunțat că, în total, 11 persoane au fost arestate - patru în Republica Moldova și șapte în Ucraina. Toți sunt cetățeni moldoveni. În aceeași zi, Maia Sandu a semnat decretul de revocare a grațierii acordate lui Șepeli.
Cazul a declanșat un schimb de acuzații între oficiali. Fosta deputată Olesea Stamate a scris, cu ironie, pe Facebook că responsabilitatea nu ar aparține președintei, ci Comisiei de grațiere. „Comisia de grațiere este de vină. Președinta doar a semnat decretul, la recomandarea Comisiei de grațiere. Tot ea a semnat și decretul privind componența comisiei de grațiere. A ales fiecare membru al comisiei. Personal. Dar nu este vina ei că în componența comisiei desemnate de ea personal, s-au strecurat “spioni ruși” de care ea nu putea să știe când i-a inclus în acea comisie.”
Aceasta a mai susținut că șefa statului, Maia Sandu, ar fi semnat decretul „ca un cec în alb”, fără o notă informativă anexată.
Replica a venit din partea vicepreședintei Parlamentului, Doina Gherman, care a precizat că este membră a Comisiei pentru problemele grațierii, dar nu a participat la ședința în care a fost examinat cazul Șepeli. Gherman a acuzat-o pe fosta sa colegă din PAS că urmărește „spioni ruși" în comisie, amintind că, în trecut, ar fi votat amendamente pentru eliberarea unor condamnați periculoși.
Citește și: PAS o acuză pe Stamate că a modificat „manipulativ” Legea amnistiei pentru a elibera criminali
La rândul său, fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a ridicat semne de întrebare privind legalitatea revocării decretului de grațiere. „Nu înțeleg cum poate fi anulat sau retras un act administrativ consumat, care și-a produs deja efectele. Care este efectul unei astfel de decizii? Există câteva hotărâri ale Curții Constituționale, care declară neconstituționale astfel de practici. Foarte straniu", a comentat acesta.
Citește și: Cum explică Președinția grațierea lui Șepeli, principalul suspect în cazul omorurilor din Ucraina?
Într-un comunicat emis pe 23 februarie, Președinția a explicat că grațierea din 2022 a fost acordată la solicitarea Procuratura Generală a Republicii Moldova, care a susținut că Șepeli și alte persoane condamnate în Federația Rusă ar fi fost victime ale traficului de ființe umane, fiind recrutați prin înșelăciune și implicați fără știrea lor în distribuirea de droguri. Comisia de grațiere a analizat dosarul, iar în baza recomandării acesteia, Maia Sandu a emis decretul de grațiere.
Pe 19 februarie 2026, urmare a informațiilor noi aduse la cunoștință de către autoritățile abilitate a fost emis decretul de revocare a decretului anterior privind grațierea. Executarea decretului este pusă în sarcina autorităților competente, care vor acționa conform cadrului legal și în limitele prevăzute de lege.
Pe parcursul anilor 2021–2024, Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă Președintele Republicii Moldova a examinat 640 de cereri de grațiere, dintre care au fost propuse spre grațiere și grațiate 22 de persoane (11 bărbați și 11 femei). În 2025 nu a fost propusă spre grațiere niciuna din persoanele ale căror cereri au fost examinate.
