Asociația Promo-LEX a prezentat, la Comrat, rezultatele unui studiu sociologic privind percepțiile cetățenilor din regiunea găgăuză asupra proceselor electorale, funcționării instituțiilor democratice și contextului socio-politic. Cercetarea, realizată de ATES Research Group în perioada 14–18 martie 2026 pe un eșantion de 410 respondenți, relevă un interes relativ ridicat pentru politică, dar și o încredere redusă în instituțiile centrale ale Republicii Moldova.
Potrivit datelor, peste 60% dintre respondenți sunt interesați de evenimentele politice la nivel național și internațional, iar aproape 58% urmăresc evoluțiile din regiune. Cu toate acestea, majoritatea consideră că nu pot influența deciziile politice: 74,3% la nivel național și 68% la nivel regional.
Percepția generală este una negativă în ceea ce privește direcția de dezvoltare. 71,9% dintre respondenți cred că Republica Moldova merge într-o direcție greșită, iar 54,2% au aceeași opinie despre situația din Găgăuzia.
Deși alegerile sunt considerate importante – în special cele pentru funcția de bașcan și cele locale – peste jumătate dintre respondenți (51,5%) afirmă că acestea nu sunt libere și corecte. În același timp, aproximativ 40% le evaluează pozitiv. Alegerile pentru bașcan din 2023 sunt percepute ca fiind afectate de control politic asupra mass-mediei, manipulare pe rețelele sociale și presiuni din partea autorităților.
Studiul evidențiază și o participare electorală potențial ridicată: 85,5% dintre respondenți spun că ar merge la vot dacă scrutinul ar avea loc duminica viitoare.
Totodată, majoritatea susține introducerea unor condiții mai stricte pentru candidați și alegători, precum obligativitatea unei reședințe de cel puțin trei ani în regiune.
În ceea ce privește instituțiile, nivelul de încredere este mai ridicat pentru Biserică, administrația publică locală și bașcan, în timp ce Parlamentul, Guvernul și organizațiile neguvernamentale se află la coada clasamentului. Percepțiile privind legitimitatea Adunării Populare sunt împărțite, în contextul în care mandatul acesteia a expirat în noiembrie 2025, fără organizarea la timp a alegerilor.
Spațiul informațional este dominat de rețelele sociale, în special TikTok, YouTube și Facebook, în timp ce televiziunea rămâne o sursă importantă pentru o parte dintre respondenți, cu preferință pentru canale precum GRT și 1TV din Rusia. Postul public Moldova 1 este urmărit de doar 9% dintre cei care se informează de la televizor.
Pe plan socio-economic, principalele probleme identificate sunt șomajul, veniturile reduse și creșterea prețurilor. Aproape 59% dintre respondenți consideră că soluționarea acestora ține de autoritățile centrale, iar 38,5% – de cele regionale.
Totodată, 57,2% dintre respondenți consideră că statutul autonomiei Găgăuziei nu este respectat, iar relațiile dintre autoritățile centrale și cele regionale sunt apreciate ca fiind rele de 63,4% dintre participanți.
În ceea ce privește orientarea externă a Republicii Moldova, opiniile sunt împărțite: 41,7% susțin o politică echilibrată între Est și Vest, 38,7% optează pentru apropierea de Federația Rusă, iar doar 6% sprijină aderarea la Uniunea Europeană.
Studiul mai arată că identitatea civică este fragmentată: 54% dintre respondenți se simt în mică măsură sau deloc parte a statului Republica Moldova, iar aproape 17% nu se consideră deloc parte a societății și statului.
În același timp, majoritatea acordă o importanță ridicată păstrării limbii și culturii găgăuze, iar 60% consideră necesară cunoașterea limbii române, deși doar o treime o utilizează frecvent în viața de zi cu zi.
