Viaţa culturală din Republica Moldova a luat un adevărat avânt în 2023. Industria cinematografică a atins noi culmi astfel că producţiile autohtone au umplut sălile de cinema mai mult ca oricând. Pe scenele mari ale ţării au urcat actori şi muzicieni titraţi din întreaga lume, iar artiştii de la Chişinău au cucerit şi mai mult publicul internaţional, în turnee şi festivaluri. Urmăriţi în continuare o retrospectivă a anului cultural 2023.
Toamna anului 2023 a fost, cu certitudine, anotimpul premierelor în cinematografia Republicii Moldova. Producţiile noi, prin temele abordate şi scenariile bine construite, au câştigat încrederea publicului. Au reuşit să cucerească admiraţia oamenilor filme precum: ,,Tunete", propus pentru Premiile Oscar, ,,Puterea Probabilității",dar şi ,,Omul fără linia vieții". Ultimul lungmetraj e bazat pe fapte reale şi a adunat pe acelaşi platou actori renumiţi de pe ambele maluri ale Prutului. Regizoarea este Adriana Vasilcov.
EUGENIA ŞERBAN, actriţă, România: „E primul film pe care îl fac la Chişinău. A fost una dintre cele mai frumoase surprize pe care le-am avut în viaţa mea. Abia aştept următorul proiect cu Adriana şi sper şi cu alţi regizori, de ce nu. Pentru că voi încă v-aţi păstrat candoarea pe care noi, la Bucureşti, am pierdut-o demult în acest domeniu”.
IONEL SPOREA, scriitor, corealizator film: „Am participat la premiera filmului acum câteva zile în Florida, la Hollyood. MUSCA Toată lumea de acolo ne-a dat siguri câştigători. Au spus că nu poate să fie alt film mai bun decât al nostru. Dar eu am plâns ca un copil şi voi plânge şi în seara asta”.
A. VASILCOV: VREAU SĂ FAC FILME ACASĂ
ADRIANA VASILCOV ,regizoare: „Vreau să fac filme şi vreau să le fac la mine acasă, doresc să vând filmele autohtone peste tot. Haideţi să recunoaştem, noi avem oameni talentaţi, avem cu cine munci”.
Tot în 2023, în premieră, la Chişinău a fost organizat unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice din Europa - Luna Filmului European. În capitala Republicii Moldova au fost proiectate cele mai bune pelicule noi de pe continent.
VALENTINA IUSUPHODJAEV, director, Centrul Naţional al Cinematografiei: „Eu sunt sigură că avem la Chişinău spectator care îşi doreşte filme de artă, filme de calitate şi nu trebuie să-l lipsim de această posibilitate. Suntem europeni, avem sensibilitatea europeană, avem percepţii, valori”.
ROMÂNIA ŞI REPUBLICA MOLDOVA, EVENIMENTE CULTURALE COMUNE
2023 a fost şi un an bogat în colaborările culturale dintre Republica Moldova şi România. Printre cele mai titrate fiind Reuniunea Teatrelor Naţionale Româneşti şi Turneul Actorilor Români.
DRAGOŞ BUHAGIAR ,preşedinte, UNITER: „Eu cred foarte tare că… cultura este o anumită formă de speranţă şi de a iubi lumea. În vremurile astea stranii, confuze, nu pot să spun decât că… suntem fericiţi că mai putem face un festival, că ne putem exprima liber”.
Oamenii însetaţi de artă au umplut până la refuz şi sălile de cinema în cadrul tradiţionalelor evenimente: Zilele Filmului Românesc şi Astra Film Festival. Iar o punte culturală între cele două ţări s-a creat şi datorită Salonului Internaţional de Carte Bookfest.
SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: „Trebuie să recunosc că, de fapt, numărul evenimentelor culturale în Republica Moldova, în ultimii doi ani, a crescut în aşa măsură încât sunt din abundenţă. Sarcina pe care o vedem noi pentru anul viitor este să planificăm orarul acestor evenimente, astfel încât ele să nu se suprapună”.
O CAPITALĂ CULTURALĂ FĂRĂ TEATRU
Anul 2023 s-a încheiat şi cu majorări salariale, de 25 la sută, pentru artiştii din instituţiile publice. Însă mai e de lucru în domenii precum restaurarea monumentelor arhitecturale, iar în unele oraşe parcă ar mai fi loc de un teatru sau de o casă de cultură.
GHEORGHE MÂNDRU, director, Teatrul ,,Bogdan Petriceicu-Haşdeu" din Cahul: „Noi suntem astăzi în iulie 2023 şi încă nu ştim când vom tăia panglica”.
MIHAI FUSU, actor, regizor: „E o ruşine că, în anul când Cahul e declarat capitala culturală, nu se poate duce la bun sfârşit un sediu al unul teatru unde au mai rămas cinci-şase luni de lucru maxim”.
EVENIMENTE TRISTE CARE AU MARCAT ANUL 2023
Anul 2023 a avut şi file mai triste. În luna noiembrie, cântăreţul Ion Suruceanu a fost internat în stare extrem de gravă la spital, cu pneumonie. Cu ajutorul medicilor din Germania, însă, artistul poporului a reuşit să depăşească această perioadă dificilă. Iar pe 2 octombrie, a fost condus pe ultimul drum marele scriitor Ion Druţă.
MARGARETA PÂNTEA: „Eu sper că generaţia de astăzi, generaţia de mâine vor preţui ceea ce a lăsat maestrul Druţă, pentru că este o bogăţie enormă ceea ce a lăsat el”.
EVENIMENTELE CULTURALE, PE BUTON DE ACCELERAŢIE
Un lucru e cert – în 2023 - instituţiile au reuşit să-şi extindă oferta culturală, păstrând autenticul. Un exemplu ne-a oferit Baletul Național Joc, care a făcut o incursiune în trecut şi a readus la viaţă, într-un alt format, spectacol teatralizat ,,Nunta" din anii '80.
Pe tot parcursul anului, pe scenele din Republica Moldova au urcat artişti notorii din ţară şi de peste hotare.
SERGIU PRODAN ,ministrul Culturii: „Din cele mai importante evenimente culturale din 2023, pe care aş vrea să le remarc, au fost: ediţia de anul acesta a Festivalului ,,DescOPERĂ"; deosebitul festival Bienala Teatrului Eugene Ionesco ,,BITEI", care a reuşit să aducă în RM teatre excepţionale din Italia, din China”.
DANIELA DANILOVA, jurnalist TVR MOLDOVA: „La evenimentele care au marcat anul 2023 - în săli de cinema, teatru, la festivaluri sau expoziţii – au fost prezenţi şi jurnaliştii TVR MOLDOVA. Ei au urmărit şi au reflectat cele mai importante aspecte de pe scena culturală. Astfel, postului de televiziune i s-a oferit Trofeul Ministerului Culturii pentru promovarea patrimoniului cultural imaterial din Republica Moldova, dar şi un premiu special pentru valorificarea culturii prin reportaje şi interviuri despre Reuniunea Teatrelor Naţionale Româneşti.
2023 s-a încheiat cu o premieră absolută. Pe scena Teatrului de Operă şi Balet ,,Maria Bieşu" a evoluat corul şi orchestra incorpore a Operei Naţionale Bucureşti, cu un concert de Crăciun.
DANIEL JINGA, dirijor: „Cred că dacă vorbim despre apropierea dintre cele două ţări, aceasta trebuie să fie una firească, nedemagogică, una bazată pe suflet, pe valori comune, pe limbă, pe cultură, pe muzică, pe artişti, pe oameni frumoşi”.