După un an cu inflație record, secetă şi criza energetică, economia RM a cunoscut o uşoară revigorare in 2023.

INFLAŢIA, PE UN TREND DESCENDENT

NATALIA CHICU jurnalist TVR MOLDOVA: „Anul a început cu o scăderea treptată a inflaţiei. În luna ianuarie 2023, aceasta avea un nivel de 27,3 %, iar în noiembrie a coborât la 6 la sută. Dinamica a fost influențată de deciziile de politică monetară, aprecierea ratei de schimb, diminuarea tarifelor la energia electrică și gaz dar şi temperarea creşterii preţurilor la produsele alimentare şi agricole.”

RATA ANUALĂ A INFLAŢIEI:

Ianuarie 2023 – 27,3%.

Noiembrie 2023 – 5,54%.

OCTAVIAN ARMAŞU fost guvernator BNM: „Pentru comparaţie, un an în urmă am avut o inflaţie destul de înaltă şi acum preţurile nu mai cresc atât de vertiginos iar inflaţia s-a stabilizat şi este în intervalul de variaţie la ţintă.Devierile mai mari de la preţuri şi combustibil spun că am avut o abatere de la prognoză cu 0.5%.

Pentru a stimula creşterea economică şi a face faţă crizelor, autorităţile au implementat mai multe programe de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii.

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „Problemele noastre în economie nu au început odată cu războiul. Noi am moştenit o economie adânc nereformată, birocratizată, în care inspectorul era şeful tuturor. Noi am moştenit monopoluri pe care le demontăm, anume prin eliminarea acelor bariere. 8.28-8.34 Agenda noastră pe reducerea birocraţiei este foarte importantă şi pentru a elimina corupţia, monopolurile.”

Ministerul a digitalizat aproape jumătate dintre cele 525 de servicii publice pentru antreprenori. Au fost elaborate și 6 pachete de debirocratizare, ceea ce duce la economii pentru antreprenori de aproape 1 miliard de lei anual, echivalentul a 0,5% din PIB.

A fost efectuată şi reforma patentei afost lansat şi Programul guvernamental 373 prin care s-au făcut investiții de 650 de milioane de lei. În 2023, pensiile şi unele indemnizaţii au fost indexate cu 15 la sută. Salariu mediu a crescut la 11.700 de lei, iar cel minim a fost de patru mii de lei, cu 500 de lei mai mult față de anul 2022. Totuşi, puterea de cumpărare a populaţiei a rămas aceeaşi, spun experţii.

SALARII ÎN REPUBLICA MOLDOVA, 2023

Pensiile au fost indexate cu 15%

Salariu mediu pe economie - 11700 de lei

Salariu minim pe economie - 4000 de lei

Coşul minim de consum - 3000 de lei.

VEACESLAV IONIŢĂ expert în economie: „Noi în 2023, ajungem doar la salariile din 2020 - după puterea reală de cumpărare. Recuperare, dar toate creşterile acestea fantastice în acest an, doar ne permite să ne ducem la anul 2020.”

NATALIA CHICU jurnalist TVR MOLDOVA: „Anul 2023 a adus o creşterea uşoară în sectoare ca industria, turismul şi agricultura. Domeniul construcţiilor a înregistrat, în continuare, o stagnare.”

VEACESLAV IONIŢĂ expert în economie: „În agricultură aşa carusel cum avem acum sus-jos, sus-jos, nu ştiu dacă a mai fost vreodată. Vom avea o creşterea agricolă de vreo 47 miliarde lei, varianta ideală, ceea ce este mult dar puţin dar nu-i creştere e recuperare. La ei la o creştere de costuri semnificativă, preţurile la ei s-au dus la anul 2019. Dar de atunci s-a scumpit tot, forţa de muncă, îngrăşăminte, motorină. Industria, în varianta bună o înregistrăm cu 5% creştere. În construcţii noi avem 2 ani de declin credeam că vom recupera în 2023, dar nu recuperăm, avem o scădere.”

NATALIA CHICU jurnalist TVR MOLDOVA: „Spre deosebire de 2022, în anul 2023, a scăzut uşor volumul exporturilor ajungând la 4 miliarde dolari. Scăderea este cauyat de micşorarea exporturilor de bunuri. Partea bună este că RM şi-a crescut exporturile de servicii IT şi de transporturi şi serviciile de construcţii. Mai mult de 60 la sută din volumul total de exporturi a ajuns pe piaţa Europeană.”

VALOAREA EXPORTURILOR:

Anul 2023 - 4 miliarde dolari

Anul 2022 - 4,4 miliarde dolari

Anul 2021 - 2,8 miliarde dolari

Anul 2020 - 2,4 miliarde dolari

Anul 2019 - 2,7 miliarde dolari.

VEACESLAV IONIŢĂ expert în economie: „Vom avea o scăderea a exporturilor de bunuri de la 4,4 la 4 miliarde dolari. Dar din aceste 4 mldr. sunt şi exporturi generate de produse din Ucraina. Partea bună, vorbim de servicii IT şi de business care în acest an vor depăşi 800 mil dolari export şi devin ramura nr.unu a RM. Transporturile merg bine. Anul acesta ajungem la 600 mil dolari, ceea ce este un lucru fantastic, asta export. Exportul de servicii de construcţii este încă unul plăpând cam 25 mil.dolari, dar avem un potenţial enorm de creştere.”

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „Serviciile IT sunt foarte populare şi productive. Din tot IT din ţara noastră noi exportăm 95% din totalitate şi asta merge, în mare parte, din nou spre ţările UE.”

Principalele țări de destinație a exporturilor au fost: România, Ucraina, Italia, Germania și Cehia. În 2023, exporturile către Rusia au fost de doar 3,5%.

STRUCTURA EXPORTURILOR PE ŢĂRI - IANUARIE-OCTOMBRIE 2022

România – 34,7%

Ucraina - 15,7%

Italia – 6,5%%

Germania - 5,5%

Cehia -3,9%.

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „Noi suntem o ţară care ne putem schimba foarte rapid. Suntem o ţară care cu 15 ani în urmă aveam comerţ în proproţie de 70% cu Rusia şi CSI. Şi acum, doar după 15 ani avem relaţii comercial mai multe cu ţările din vest: UE, ţările EFTA, Marea Britanie, SUA, Canada.”

EMBARGOU RUSESC LA FRUCTE ŞI LEGUME

Şi în 2023, Rusia a pus embargou pe fructele şi legumele din Republica Moldova motivind că produsele ar fi contaminate. Autorităţile de la Chişinău spun că embargoul nu are legătură cu starea legumelor şi fructelor, mai ales că nicio ţară europeană, cu reguli sanitare mult mai stricte, nu a făcut notificări în acest sens.

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „Evident că multiple embargouri, odată la doi ani din partea ruşilor au încurajat antreprenorii noştri să-şi găsească alte pieţe, dar desigur că principala povară şi merit este al antreprenorilor noştri care s-au reinventat, uneori foarte rapid şi, acum, eu aş îndrăzni să afirm, că cei care au reuşit sunt mult mai bine decât ar fi dus-o dacă s-ar fi ţinut cu mânele şi picioarele de o piaţă care, să recunoaştem, încurajează mai mult produse de proastă calitate şi în masă, decât calitatea.”

FRUCTELE, TOT MAI SOLICITATE PE PIAŢA U.E.

În timp ce ruşii au interzis fructele moldoveneşti, acestea au fost tot mai solicitate pe piaţa europeană pentru calitatea şi gustul lor. În 2023, R. Moldova a exportat în UE de 34 de ori mai multe cireşe decât în 2021. De 11 ori mai multe mere şi de 2 ori mai multe prune. O creștere semnificativă s-a înregistrat și la exportul de struguri.

FRUCTE EXPORTATE PE PIAŢA DIN UE

CIREŞE Anul 2021 – 75 tone Ianuarie-octombrie 2023 – 2600 tone MERE Anul 2021 – 1000 tone Ianuarie-octombrie 2023 – 11.000 tone PRUNE Anul 2021 – 27.000 tone Ianuarie-octombrie 2023 - 55.000 tone STRUGURI Anul 2021 – 17.000 tone Ianuarie-octombrie 2023 – 25.000 tone.

Ministrul economiei susţine că pentru o creştere economică accelerată, R. Moldova are nevoie şi de un număr mai mare de companii dar şi de o creştere a forţei de muncă. În prezent, sunt cam 50 de mii de întreprinderi la o populaţie de sub 3 milioane, comparativ cu 300 de mii de companii în Estonia la o populaţie de 1,3 milioane.

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „Noi avem nevoie de mai mulţi antreprenori. Ideea pe care o promovăm noi este antreprenoriatul ca o opţiune de carieră. Pentru asta trebuie să coborâm la maxim toate barierele. O să continuăm în 2024 cu digitalizarea la tot ce este posibil. O să civilizăm sectoare întregi, de ex. comerţul electronic în RM din cauza multiplelor impedimente el nu este posibil în practică. Noi ceea ce avem este livrare, dar nu comerţ electronic.”

INVESTIŢII STRĂINE ÎN 2023

Pespectiva de aderare a R. Moldova la UE a atras în 2023 şi mai multe investiţii străine.

ION IORDACHI director adjunct Agenţia de Investiţii: „Noi avem cinci investitori atraşi care însumează peste 15 milioane de dolari ca investiţii. Sunt din domenii diferite: agricultură, IT, şi automotive. Noi pentru anul viitor avem un investitor care a venit anul acesta şi deschide uzina în anul viitor. Vorbim de o investiţie la Comrat care are peste 200 de locuri de muncă şi deja ştim că a angajat peste 150 oameni. Cunoaştem că un insvestitor doreşte să îşi extindă investiţia în Republica Moldova şi respectiv să mărească numărul de angajaţi.”

În prezent, companiile străine investesc cel mai mult în IT, automotive, retail și sectorul bancar. De asemenea, s-au extins și investițiile în industria tutunului. În 2022, volumul investiţiilor străine în RM au depăşit 580 de milioane dolari.

ION IORDACHI director adjunct Agenţia de Investiţii: „Noi credem că în agricultură şi mai ales în procesare este următorul domeniu de investiţii. Totodată, considerăm oportun domenii ca electronică şi farmaceutică. Avem unele semnale de unele companii că şi-ar dori relocarea aici. Un alt domeniul este electronica şi credem că cererea pe piaţa eruopeană o să crească şi o să crească şi respectiv avem primii indicatori companiile germane sau canadiene, acre deja au făcut vizite de studio şi aşteptăm să vină cu decizii.”

Pentru a atrage investitorii străini, Guvernul oferă facilităţi fiscale.

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „O decizie de a investi acum în RM este o decizie corectă pentru că ţara. Ceea ce oferim acum este un mediu de afaceri foarte atractiv al doilea rând un regim fiscal interesant – 0% impozit pe venit la profitul nedistribuit şi 7% pentru IT parcuri,. Oferim acces la cetăţenii din mai multe ţări de a munci liber şi uşor, legal.”

Conform estimărilor, Produsul Intern Brut în 2023 a înregistrat o creștere cu 2%, si este de peste 214 miliarde lei. Experţii în economie spun că criza a fost depășită, însă, schimbările pozitive au venit foarte lent.

VEACESLAV IONIŢĂ expert în economie: „Atunci când vorbimcineva spune că PIB în RM a crescut cu 2 - 4% ţineţi minte o cifră, tot ce-i mai jos de 10% pentru R. Moldova, deja , nu-i bine. Tot cei mai jos de 55, deja e catastrofă. aceea, acaestă crestre de 2% noi acum ne întoarce la PIB în valoare lui reală din 2020. Adică creşetrea de acum, cu creşterea din 2021, minus 2022, neducem în anul 2020.”

Şi ministrul Economiei recunoaşte că o creştere economică de 2% este foarte puţin pentru R.Moldova.

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „Această recuperare pe care o vedem în 2023 este abia un început pentru că faţă de minus 5,9 de anul trecut, azi ne aşteptăm la o creştere de 2% este foarte puţin pentru RM. O să creştem cu 2% anul în următorii 10 ani, ceea ce pentru Germania, Franţa, Elveţia este un ritm de creştere excelent, dar noi nu suntem acolo. Dacă vom creşte cu 2% anul asta ne asigură locul de cea mai săracă ţară din Europa.”

Pentru a nu rămâne la coada Europei, RM are nevoie de o creștere economică anuală de 8-10 %, în următorul deceniu, susţine ministrul economiei.

DUMITRU ALAIBA ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: „Ţara noastră nu merită titlul de una din cele mai sărace ţări din UE. Noi putem sta mult mai bine economic. Pentru asta avem nevoie de o agendă de reforme foarte ambiţioasă. O să continuăm cu agenda noastră de integrarea europeană. Aici este acea viziune de transformare totală a ţării. Ştirea bună pe care fiecare cetăţean o va putea simţi, de la 1 ianuarie, este roomingul. Avansăm energic şi pe recunoaşterea reciprocă a semnăturilor digitale.”

Şi prognozele experţilor sunt optimiste.

VEACESLAV IONIŢĂ expert în economie: „Dacă 2023 este un an de recuperare, 2024 trebuie să fie un an de creştere. Recomand Guvernului să se axeze pe IT, servicii de business, zonele economice libere, exportul de servicii, de prelucrare a materiei prime şi turismul rural.”

Pentru anul 2024, Guvernul Republicii Moldova şi-a propus să majoreze salariul mediu pe economie cu 2 mii de lei, de la 11.700 la 13.700 de lei, iar salariul minim pe țară va creşte cu 25% și va fi de 5000 de lei. Asta, chiar dacă va fi un deficit bugetar substantial. Legea bugetului pentru 2024 prevede venituri de peste 66 miliarde de lei şi un deficit de 15 miliarde de lei.