Chişinăul este în topul orașelor cu cel mai poluat aer din Republica Moldova, mai ales, în perioada rece a anului. S-a ajuns la această situaţie din cauza traficului intens, centralelor termice şi a zonelor industriale concentrate în oraş. Sistemul de măsurare şi monitorizare a calităţii aerului este unul învechit şi nu permite o analiză amplă a calităţii aerului. Organizațiile care au instalat senzori de monitorizare spun că nivelul general de poluare se încadrează în parametrii prevăzuţi de OMS. Sunt însă zone unde această limită este depășită şi de trei ori.
În Republica Moldova sunt 17 staţii semi-automate de măsurare a calităţii aerului. Reţeau e una învechită, din anul 1980. Prelevarea probelor se face de trei ori pe zi, la anumite ore, iar într-un laborator sunt efectuate analize la diferiţi poluanți. Datele colectate arată că nivelul de poluare creşte în perioada rece a anului, când este conectată căldura şi creşte dioxidul de azot.
NATALIA PLATON, şef laborator Calitatea Aerului, Agenţia de Mediu: Cele mai poluate zone am observat că este zona de centru, în zona gării feroviare, strada Vladimirescu, zona centralei Termoelectrice şi uzinelor. Am observat o tendinţă chiar şi în sectorul Botanica, uneori avem depăşiri ale normelor atât pentru dioxid de azot cât şi pentru particule. Se depăşeşte maxim ce noi am observat limita admisibilă.
Asociaţia Obştească "Renaşterea Rurală" a instalat în municipiul Chişinău 10 senzori de verificare a aerului, printr-un proiect finanţat de Fundaţia Europeană pentru Climă. Datele pot fi verificate online, pe platforma chisinau.aqi.eco, unde informaţiile sunt actualizate la fiecare trei minute.
SILVIU RĂCILĂ, fondator Asociaţia Obştească "Renaşterea Rurală": La noi cea mai gravă situaţie este defapt Buiucani, pentru că au fost mai multe înregistrări creşterea faţă de parametrii maximi admisibili au fost până la opt ori. Zona industrială, zona uzinelor şi după care este centru şi botanica.
Proiectul urmează să fie extins la Bălţi şi în cinci localităţi de lângă raionul Rezina.
SILVIU RĂCILĂ, fondator Asociaţia Obştească "Renaşterea Rurală": E scopul de a pune în localităţile din jurul uzinei ( Lafarge- aici punem BIB) pentru că spun să sunt influenţaţi de uzină, deşi alţi locuitori spun că este legat de partea stângă a Nistrului. Respectiv am vrea să vedem parametrii aceștia.
Prin proiectul "Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova", finanțat de UE și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, au fost cumpărate 10 staţii moderne de monitorizare a calității aerului. Ministerul Mediului intenţionează să instaleze o staţie la linia administrativă cu regiunea transnistreană.
ALIONA RUSNAC, secretar de Stat, Ministerul Mediului: Trecem mai mult la digitalizare deoarece digitalizarea ne permite în regim real şi mai prompt să verificăm calitatea aerului, să avem date veridice. Echipamentele sunt procurate, sunt aici, urmează să fie instalate. O staţie ajunge la un milion de euro.
IRINA MIHAILICI, jurnalist TVR MOLDOVA: Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, un om inhalează zilnic aproximativ 14 kg de aer. Cele mai periculoase sunt particulele în suspensie, foarte mici şi sub 2,5 microni. Ca să înţelegeţi, dacă un fir de păr are între 50 şi 70 de microni 2,5 ar fi a 25 parte din firul de păr. Impactul inhalării acestor particule pot fi atât pe termen scurt şi se manifestă prin tuse, iritaţii, tulburări de somn sau astm, precum şi pe termen lung, când apar afecţiuni neurologice, boli cardiovasculare, respiratorii sau chiar cancer pulmonar.
O soluţie pentru un aer mai curat este plantarea pomilor, susţin autorităţile, care în fiecare an organizează campanii de împădurire.
REPORTER: IRINA MIHAILICI
Imagine: Iurie Rusu
