Radu Burduja, fost secretar de Stat la Apărare: „Este extrem de important să intre în vigoare cât mai repede. Eu consider că este un document întârziat nu din punct de vedere al conținutului, dar, de fapt, putea să apară mai repede. Pe 28 noiembrie într-un discurs al său Putin a definit națiunea rusă în trei componente și el le identifică ca ucrainenii, belorușii și rușii, ca nucleul acestei națiuni și se includ și alte națiuni nu neapărat slavice din jurul națiunii ruse. Deci noi vedem amenințarea aceasta, el nu o spune direct, dar putem să o citim exact că include inclusiv regiunea noastră și include R. Moldova. De aceea documentul este binevenit. De asemenea, un lucru foarte important și se încearcă pornirirea unei dezbateri în societare privind statutul de neutralitate și Strategia pune acolo o sintagmă că, careva state tradițional neutre au renunțat la statutul de neutralitate ca să-și garanteze securitatea, după 200 de ani și asta este foarte important pentru societatea noastră. Statutul de neutralitate în R. Moldova a fost miezul problemei că noi nu avem un sistem consolidat de apărare fiindcă propaganda rusă permanent a vehiculat, a țipat că R. Moldova trebuie să rămână neutră și a mai țipat o altă narativă că neutru înseamnă slab. Istoria demonstrează că un stat neutru trebuie să fie, din contra, puternic. Noi înțelegem foarte bine că R. Moldova de una singură nu poate rezista la amenințările care îi stau în față. Noi înțelegem că acest statut pentru R. Moldova este unul depășit care își pierde din relevanță și această dezbatere în societate ea neapărat va trebui să existe dacă noi vrem să avem un stat cu capacitate de apărare avansată. Sunt două căi – fie aderăm la NATO, fie adâncim parteneriatele strategice pe care le avem ca să creăm acea adâncime strategică care ne-ar permite să rezistăm în caz de un atac direct. Dacă R. Moldova câștigă acest război mediatic cu propaganda rusă atunci în termen lung noi vom ajunge inevitabil și la renunțarea posibilă a statutului de neutralitate, dar și la necesitarea adâncirii acelor parteneriate în vederea consolidării capacității de apărare. Dacă noi pierdem acest război mediatic atunci noi încă mult ne vom bălăci în această mocirlă aderăm or nu, renunțăm la securitate or nu”.

Ion Tăbârță, analist politic: „Din păcate 30 de ani, Armata Națională a fost în umbră, a fost un fel de cenușăreasă, nu s-a investit, ba dimpotrivă, în anumite situații a fost chiar neglijată. Noroc de anumite proiecte pe care le-am avut cu NATO și acest lucru a dus la sporirea gradului de instruire, de profesionalism. Din punct de vedere tehnic dotarea pentru Armata Națională a lăsat foarte mult de dorit și a fost suficient un război în regiune ca noi am început să ne întrebăm da ce e cu armata noastră, poate face ceva sau doar e o bifă moștenită și care nu avem grijă de ea. Este foarte bine că a început să se atragă atenție Armatei Naționale pentru a spori capacitățile ei de apărare, însă noi abia suntem la începutul acestui proces care trebuie continuat. Strategia Securității Naționale trebuia să fie adoptată mai repede. Acel decret al președintelui a fost semnat un an în urmă, cred că prin aprilie-mai draftul documentului a trebuit chiar să fie gata, dacă o mai întindem puțin mergem după similitudinea a ceea ce am avut prin 2015 – 2016 când la fel atunci într-un decret a președintelui Timofti a fost elaborat un draft foarte bun de document pentru acel moment însă până la urmă acel document așa și nu a intrat în vigoare pentru că a devenit președinte Igor Dodon și care sub pretextul că în document nu este reflectat pe deplin și la justa valoare statutul de neutralitate așa și nu a intrat în vigoare. Ce ține de obiecții - cumva amenințările hibride sunt foarte general abordate, cred că amenințările hibride trebuiau mult mai detaliate, nu doar evaluate la amalgam împreună. Și al doilea moment nu este clar ce vrem noi de la relația cu NATO, în Strategie cuvântul NATO se întâlnește de vreo șase ori și se referă mai mult la mediul de securitate, însă cred că ar trebui de concretizat poate nu știu dacă un parteneriat strategic cu NATO, însă noi trebuie să ne definim clar cum această relație cu NATO ar putea să sporească la securitatea statului nostru”.

Citiți și:

Parlamentul a adoptat Strategia securității naționale a Republicii Moldova