Documentul a fost susținut de 20 dintre cei 22 de deputați prezenți la ședință, în timp ce doi s-au abținut de la vot. În timpul dezbaterilor, unii aleși locali au formulat critici și la adresa conducerii autonomiei, afirmând că diminuarea autorității regiunii nu poate fi atribuită exclusiv autorităților centrale.

În declarația adoptată, Adunarea Populară precizează că respectă Constituția Republicii Moldova și recunoaște caracterul definitiv și obligatoriu al hotărârilor Curții Constituționale. Totuși deputații își exprimă dezacordul față de concluziile instanței, susținând că decizia reduce semnificativ competențele autonomiei prevăzute în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei.

Potrivit documentului, atribuțiile organelor autonomiei în domeniul numirilor și al formării Comisiei Electorale Centrale a UTA Găgăuziei au reprezentat o parte importantă a compromisului politic și juridic care a stat la baza constituirii autonomiei. Deputații consideră că hotărârea Curții Constituționale se înscrie într-o tendință de restrângere treptată a competențelor regiunii.

Adunarea Populară solicită Președinției, Parlamentului și Guvernului să renunțe

Autorii declarației avertizează că această evoluție ridică semne de întrebare privind păstrarea statutului juridic special al UTA Găgăuzia și ar putea afecta încrederea în garanțiile oferite de stat la momentul constituirii autonomiei. Totodată, ei susțin că o astfel de abordare poate crea un precedent cu implicații asupra actualului cadru constituțional și juridic.

Prin declarație, Adunarea Populară solicită Președinției, Parlamentului și Guvernului să renunțe la ceea ce numește o revizuire unilaterală a fundamentelor juridice ale autonomiei și să reia dialogul direct cu autoritățile reprezentative ale Găgăuziei. Deputații afirmă că orice modificări privind statutul regiunii ar trebui discutate împreună cu instituțiile autonomiei și în concordanță cu practicile europene.

La final, Adunarea Populară a anunțat că intenționează să utilizeze toate mecanismele democratice prevăzute de legislație pentru a apăra statutul juridic special al Găgăuziei, reiterându-și angajamentul față de ordinea constituțională, dialogul pașnic și stabilitatea Republicii Moldova.

Amintim că ieri Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă de Ministerul Justiției și a declarat neconstituționale mai multe prevederi din legislația care reglementează statutul juridic special al UTA Găgăuzia referitoare la organizarea alegerilor și la participarea autorităților autonomiei la numirea unor funcționari din instituțiile statului.

Hotărârea a fost pronunțată în urma examinării sesizării depusă de Ministerul Justiției acum patru luni. Judecătorii constituționali au constatat că o serie de prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, Legea privind activitatea poliției și statutul polițistului și Codul electoral contravin Constituției.

Printre normele declarate neconstituționale se numără prevederile care permiteau:

● includerea conducătorilor direcțiilor de branșă din UTA Găgăuzia în colegiile ministerelor și departamentelor Republicii Moldova la propunerea Guvernatorului;

● participarea Adunării Populare și a Guvernatorului la numirea șefilor direcțiilor teritoriale ale Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului de Informații și Securitate;

● aprobarea de către Adunarea Populară a componenței Consiliului Electoral Central al Găgăuziei;

● stabilirea și organizarea alegerilor pentru autoritățile publice locale și pentru Adunarea Populară în formula prevăzută anterior de lege.

Prin aceeași hotărâre, Curtea a transmis Parlamentului o adresă prin care recomandă modificarea legislației pentru a o pune în acord cu prevederile Constituției.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, a intrat în vigoare la data adoptării și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.