S-au împlinit 35 de ani de când Republica Moldova și-a început drumul pe cont propriu. Un drum deloc drept: cu război și sărăcie, speranțe și dezamăgiri, guverne care au venit și au plecat și sute de mii de oameni care și-au căutat viitorul departe de casă. La 35 de ani de la Independență, privim înapoi la momentele care au schimbat destinul Republicii Moldova. Pe 27 august 1991, sute de mii de oameni au venit în centrul Chișinăului, iar Parlamentul a proclamat Independența Republicii Moldova, după decenii în care țara s-a aflat în componența imperiului sovietic.
„Proclamarea independenței Republicii Moldova a devenit un imperativ al întregii suflări naționale. A sosit timpul să facem dreptate și poporului nostru”, a declarat primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.
Niciun an mai târziu, independența era apărată cu arma în mână. Războiul de pe Nistru a făcut sute de morți.
În 1994, Parlamentul condus de Petru Lucinschi și Partidul Democrat Agrar a adoptat Constituția Republicii Moldova.
„Prezint Constituția Republicii Moldova pentru promulgare președintelui Republicii Moldova, domnul Mircea Snegur”, se menționa în cadrul ședinței Parlamentului.
Au urmat anii tranziției: sărăcie, inflație, întreprinderi închise și sute de mii de oameni care au plecat peste hotare. În 2001, comuniștii lui Vladimir Voronin au preluat puterea.
„Jur să îmi dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova”, a declarat președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin.
Epoca lui Voronin s-a încheiat violent. Pe 7 aprilie 2009, protestele izbucnite după alegeri au scăpat de sub control. Parlamentul și Președinția au fost devastate, iar Republica Moldova a intrat într-o nouă perioadă de instabilitate politică.
Apropierea de Uniunea Europeană a adus liberalizarea vizelor și Acordul de Asociere. Dar speranțele au fost lovite de scandaluri de corupție, furtul miliardului și proteste uriașe în centrul Chișinăului.
În 2019, sistemul construit în jurul lui Vlad Plahotniuc s-a prăbușit. Un nou episod s-a încheiat, dar instabilitatea a continuat. În 2020, Maia Sandu a devenit președinta Republicii Moldova.
„Jur să îmi dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu la ceremonia de învestire.
În 2021, PAS a obținut majoritatea în Parlament, cu promisiunea reformării statului și integrării europene.
„Mersi mult de tot, într-un ceas bun”, a declarat Maia Sandu.
Apoi, războiul a revenit la hotarele Republicii Moldova. Invazia rusă în Ucraina a adus refugiați, crize și teamă. Tot în 2022, Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.
„Astăzi, să ne bucurăm, iar de mâine ne așteaptă o muncă grea și de lungă durată pentru construirea Moldovei europene”, a declarat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
La 35 de ani de la Independență, Republica Moldova a început deja deschiderea clusterelor de negociere cu Uniunea Europeană. De la mulțimea care cerea libertate în 1991 până la masa negocierilor pentru aderare au trecut trei decenii și jumătate de războaie, crize, schimbări de putere, speranțe și dezamăgiri. Iar drumul început la 27 august 1991 continuă.
„... noi avem datoria să-l creștem”, a declarat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Puterea evenimentelor din 1991 rămâne în memoria colectivă și după 35 de ani. Pe 27 august, mii de oameni au venit în Piața Marii Adunări Naționale pentru a marca Independența Republicii Moldova. Unul dintre momentele centrale ale zilei a fost parada la care au participat peste 2.000 de militari, angajați ai instituțiilor de forță și veterani. În fața publicului au fost prezentate și o sută de unități de tehnică militară și specială.
La paradă au defilat și militari din România, Ucraina, Lituania, Italia, Polonia, Franța, Cehia și Statele Unite ale Americii.
În fața publicului au fost prezentate o sută de unități de tehnică militară și specială. Echipamentele au fost cumpărate atât din bugetul național pentru apărare, cât și prin programele de asistență oferite de partenerii externi.
Față de ultima paradă militară de amploare, organizată în 2016, diferența este vizibilă mai ales la nivelul dotărilor. Atunci, o mare parte a tehnicii militare prezentate provenea din perioada sovietică. Zece ani mai târziu, Armata Națională a defilat cu echipamente moderne, de la drone și sisteme de artilerie autopropulsată până la transportoare blindate, achiziționate inclusiv cu sprijinul partenerilor externi.
„Diferența este foarte mare, deoarece la parada din 2016 au fost prezentate echipamente și tehnică foarte învechite, vechi de 40–60 de ani. Cele mai noi vehicule erau Humvee-urile care veniseră în 2010–2011, cam așa. Restul echipamentelor erau foarte vechi, de model sovietic, de tip KAZ, Ural etc. Anul acesta avem echipamente noi, de ultimă generație, care răspund tuturor cerințelor actuale de securitate. Vorbim despre drone, sisteme autopropulsate de artilerie și transportoare amfibii blindate, cu un grad sporit de securitate și siguranță pentru soldați”, a declarat colonelul Sorin Bacalu, șeful Direcției instruire întrunită și doctrine.
Prezența la Chișinău a președinților României și Ucrainei a marcat dimensiunea regională a evenimentului din acest an.
„Eram trei țări sărace, la marginea Europei, cu economii ruinate și cu viitorul incert. Iar astăzi, trei state europene, stăm la aceeași masă. Respectate în Europa și în lume.” Astfel de mesaje de solidaritate și sprijin reciproc au marcat vizita celor doi oficiali la Chișinău, în ziua în care Republica Moldova și-a sărbătorit independența.
„Salut, Moldova! Vă felicit de Ziua Independenței. Sunt atât de mulți tineri de aici care s-au născut în Republica Moldova independentă, iar voi sunteți viitorul. Ar trebui să fiți recunoscători celor care au luptat pentru independență și care sunt astăzi aici cu noi. Mulțumesc soldaților noștri, sunteți eroi. Sunt absolut sigur că, uniți, vom face parte din Europa – o Europă liberă și pașnică”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
De pe scena din Piața Marii Adunări Naționale, președintele României, Nicușor Dan, a reafirmat sprijinul Bucureștiului pentru ca Republica Moldova să ajungă cât mai curând în Uniunea Europeană.
„Oamenii din locurile astea au dovedit de-a lungul timpului că au o conștiință colectivă. În ciuda opresiunilor și deportărilor, ei și-au păstrat cultura, tradițiile și identitatea. Acum mai este puțin până când Republica Moldova va intra acolo unde îi este locul, în Uniunea Europeană. Are conducători care știu să o ducă acolo și vă are pe voi, cei care susțineți asta”, a declarat președintele României, Nicușor Dan.
„Avem o țară tânără, dar liberă și suficient de matură ca să-și scrie propriul viitor. Și își scrie propriul viitor cu litere europene și cu grafie latină. Dragi tineri, bucurați-vă de independența pe care ne-au dăruit-o părinții și bunicii noștri. Ei au luptat și ne-au oferit nouă această independență. Noi trebuie să o protejăm. Noi, cei de astăzi, trebuie să vă asigurăm pace și libertate. Voi trebuie să munciți pentru ziua de mâine a Republicii Moldova”, a declarat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.