În fiecare an, pe 6 octombrie, este marcată Ziua mondială a paraliziei cerebrale. Este un bun prijej de a-I asculta pe cei suferinzi pentru că toți oamenii au dreptul în mod echitabil la integrare și respect.
Empatie, curaj şi putere. Sunt calităţi pe care le are din plin Maria Verlan, din Cocieri. Acum are 23 de ani dar la naștere a fost diagnosticată cu paralizie cerebrală infantilă. Soarta nu a fost prea blândă cu ea, însă a ştiut să ignore reticențele celor din jur şi să demonstreze că are ce spune acestei lumi.
MARIA VERLAN: "Aud de la copii mici, "ce nu poate merge domnişoara", "da ce s-a întâmplat cu picioarele ei". Când eram mică, asta mă atingea. Însă când auzi cumva cuvintele acestea jignitoare, "calica asta are picioare strâmbe", sau ceva de genul, deci asta atinge, asta doare."
Maria a învăţat să treacă peste obstacole pentru a-şi împlini visele. Acum face studiile de masterat, în psiho-pedagogie specială, și este și profesoară la Centrul de Plasament şi Reabilitare a Copiilor de Vârstă Fragedă din Chişinău.
MARIA VERLAN: "Era nevoia să am un viitor, să am o bucată de pâine a mea şi să nu stau pe spatele mamei. Ca persoană cu dizabilităţi cumva să ştiu că eu pot face ceva, că eu pot lucra, că uite eu mă ocup cu ceva ce îmi place, asta e foarte important."
Una dintre cele mai mari probleme ale persoanele cu necesităţi speciale este incluziunea socială. GHEORGHE BOSÎI, jurist la Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități: "Uneori, ele nu sunt percepute ca persoane care îşi pot exprima voinţa şi sunt alungate din magazine, pe motiv că ele vorbesc mai greu. Vreau să vă mai spun şi despre barierele fizice pe care le întâmpinăm la persoanele cu dizabilităţi, pentru persoanele cu dizabilităţi orice bordură, orice scară făcută nu după standarte, reprizintă un munte."
Neurologul Cornelia Calcîi ne spune că nimeni nu este protejat de paralizie cerebrală infantilă, Te poţi naşte cu această tulburare neurologică, sau o poţi dezvolta pe parcursul vieţii. Diagnosticul nu este însă și o condamnare iar mulți pacienţii reuşesc să se integreze în societate.
CORNELIA CALCÎI, neurolog-pediatru la Institutul Mamei și Copilului din Chișinău: "Tratamentul paraleziei cerebrale infantile este unul de recuperare. Deci, acesta este tratamentul ce ţine de kinetoterapie, masaj, gimnastică, fizioproceduri, care sunt îndreptate spre micşorarea tonusului muscular sau dimpotrivă spre majorarea, în dependenţă de care este forma clinică a paraliziei cerebrale infantile."
Conform autorităților, în Republica Moldova sunt peste 176 de mii de persoane cu dizabilități.
