Primarii recunosc: finanţările sunt o salvare şi o şansă la un trai mai bun. Din 2014, de când a fost semnat Acordul de Asociere, Republica Moldova a beneficiat de peste 500 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, bani nerambursabili. Modernizarea localităților este una dintre prioritățile partenerilor externi. Autoritățile locale spun însă că mai sunt multe de făcut pentru ca tinerii să rămână acasă, iar diaspora să revină. Pe lângă infrastructură, oamenii de la sate spun că mai au nevoie de locuri de muncă bine plătite.

Filipeni este unul dintre satele din raionul Leova în continuă dezvoltare. În ultimii ani, aici au fost implementate mai multe proiecte, menite să le asigure locuitorilor o viaţă decentă. Se află la 100 de km de Chișnău şi are o populaţie de aproximativ 3300 de oameni. Este satul cu cel mai tânăr primar. Toate investiţiile au fost făcute din fonduri europene fără de care, spune edilul Tudor Comerzan, lucrurile nu s-ar fi mişcat din loc.

TUDOR COMERZAN, primar, satul Filipeni: „În mare parte, toate proiecte, banii investiţi sunt bani europeni, fară de aceşti bani ar fi fost foarte dificil, este bine că sunt aceste oportunităţi de finanţare şi există această concurenţă între primării. Prin proiecte el îşi demonstrează capacităţile lui de a atrage investiţii de a dezvolta localitatea.”

De doi ani, gospodăriile din Filipeni sunt conectate la o sursă de apă. Aprovizionarea cu apă potabilă a fost mereu o problemă pentru localitate, unde majoritatea fântânilor abundă în nitrați. Cu sprijinul Uniunii Europene a fost construită o rețea de apeduct, cu o lungime de 99 km, de care beneficiază şi satele vecine. Iar prin intermediul proiectului "Diaspora Acasă Reușește", finanţat de PNUD Moldova şi cu implicarea localnicilor, satul a scăpat de bezna de pe străzi, fiind renovat sistemul de iluminat public stradal. Tot cu bani europeni, autoritătile locale au reuşit să cumpere un tractor şi utilaje pentru managementul deşeurilor, dar şi pentru curăţarea drumurilor.

Primarul localității spune că în ultimii anii au apărut mai multe oportunităţi de atragere a investitiilor. Cu fiecare proiect implementat, viaţa oamenilor se schimbă. Mai nou, cei 350 de elevi de la Gimnaziul Filipeni au un laborator modern pentru studierea limbilor străine. S-au cumpărat 25 de calcultoare, 13 table interactive, un soft şi mobilier. Investiţia este de 1,4 milioane de lei şi face parte dintr-un proiect al programului " Satul European."

VALENTIN LUPU, directorul Gimnaziului, Filipeni: „Nu-şi dădeau rândul să intre, se adresau că clasă cutare au făcut lecţii dar noi încă în acest laborator. Ardeau de nerăbadare, curiozitate era la maxim atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice. Facilitează însuşira şi studierea limbelor străine, în şcoală se face atât franceza cât şi engleza.”

TUDOR COMERZAN, primar, satul Filipeni: „Ideea a pornit fiind şi profesor de educaţia pentru societate, cu clasa şaptea am avut învăţarea pe bază de proiect şi anume stare de bine în şcoală mea, ce schimbări ar face ei în şcoală. Ei au venit cu o propunere, stare de bine mod de predare intercactiv şi am discutat cum ar arată, cum credeţi voi că ar trebui să fie.”

Doar 30 la sută din populaţia din Filipeni o reprezintă tinerii. Lipsa locurilor de muncă şi a oportunităţilor de dezvoltare îi alungă practic din sat. Autoritățile locale speră că prin transformarea comunei vor reuși să-i întoarcă pe cei plecați şi să-i convingă de faptul că nicăieri nu e mai bine ca acasă...

TUDOR COMERZAN, primar, satul Filipeni: „Este greu pentru o familie să se descurce într-o localitate rurală, dar nu este imposibil. De exemplu în agricultură să luam aşa, avem 900 de hectare irigabile, totodată avem nişte tineri care au încercat să pună pe roate o mică afacere de familie, un restaurant o mică cafenea în care fac pizza la cuptor, dar iasă lipsa oamenilor un pic este dureroasă şi stopează activitatea.”

Situaţia este şi mai grea la Romanovca, un sat care se învecinează cu Filipeni. Chiar dacă localitatea este conectată la reţeaua de gaze naturale şi apeduct, aproape fiecare a doua casă este abandonată, iar străzile sunt pustii şi triste. Cei care au avut posibilitatea, au plecat în căutarea unui trai mai bun, spun puţinii oameni care au mai rămas.

Am mers și la nordul Republicii Moldova, în satul Băhrineşti, raionul Floreşti. Localitatea e cunoscută prin faptul că a reuşit să atragă un şir de proiecte finanţate de Uniunea Europene. Iar o parte dintre cei plecaţi în străinătate, au revenit în locurile natale.

La Băhrineşti s-au investit mulți bani europeni. Câteva dintre proiectele realizate sunt apeductul, iluminatul stradal, reabilitarea sediilor instituţiilor publice, dar şi nenumărate iniţiative sociale, în valoare de sute de milioane de lei. Cu un buget local anual de puţin peste cinci miloane de lei, lucrurile nu s-ar fi mişcat din loc, spune primarul Victor Covalenco. Proiectele care aduc schimbarea unesc comunitățile și responsabilizează cetățenii. Lucrurile s-au schimbat spre bine la Băhrinești și datorită localnicilor, care nu au fost indiferenți și s-au implicat de fiecare dată când a fost nevoie.

VICTOR COVALENCO, primar, satul Băhrăneşti: „Surse financiare nu se găsesc în Republica Moldova, dar cu suportul partenilor externi, noi putem să realizăm aceste condiţii necesare pentru societate. Picătură, cu picătură se umple şi căldarea, aşa şi noi în sat au rămas de finisat patru kilometri de drum, care anul aceste vor fi realizate.”

Şi aici unii oameni se plâng de sărăcie. Noroc de faptul că satul e la opt km de oraşul Floreşti şi 35 km faţă de Bălţi, astfel că mulţi şi-au găsit un loc muncă şi fac naveta zilnic la serviciu.

Experții spun că localitățile din Republica Moldova nu se pot moderniza armonios fără un plan de dezvoltare bine pus la punct. Puține sate reuşesc să elaboreze o astfel de strategie, deoarece şi aici e nevoie de bani. Aici apare o altă problemă - lipsa unei viziuni clare în ceea ce privește dezvoltarea rurală în Republica Moldova. Pe parcursul anilor au existat mai multe strategii naționale. Toate au arătate bine doar pe... hârtie. Şi atât. Statutul de țară candidat la aderarea la Uniunea Europeană pare să responsabilizeze autoritatile care trebuie să aducă rezultate. Guvernarea a lansat, anul trecut, programul "Satul European", cu un buget de peste două miliarde de lei. Până acum au fost implementate 90 de proiecte, din totalul de 490. Asta înseamnă o rată de absorbție a fondurilor de doar 10 la sută. Cele mai multe proiecte vizează modernizarea sistemelor de apă și canalizare.

MIHAIL CROITORU, director, Oficiul Naţional de Dezvoltare Locală şi Regională: „Pentru primari era neesar să elaboreze un proiect care să il depună la oficiul Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală. S-a venit cu altă abordare primăria nu are nici o contribuţie. Din domeniul cladirilor publice din 120 de proiecte, 23 sunt deja finalizate. Din 152 de proiecte pe apă si canalizare 20 de proiecte sunt deja finalizate, până în octombrie noi considerăm că toate proiectele vor fi finalizate.
100 de mii de cetăţeni deja beneficiază de condiţii mai prielnice pentru viaţă.”


PROGRAMUL "SATUL EUROPEAN"

BANI ALOCAŢI                                                2 MILIARDE DE LEI
PROIECTE IMPLEMENTATE                          90
PROIECTE ÎN LUCRU                                    400
BENEFICIARI                                                 100 DE MII DE CETĂŢENII
TERMEN DE IMPLEMENTARE                       2022-2023

Autorităţile recunosc: lipsa locurilor de muncă şi infrastructura proastă îi determină pe oameni să plece de la sate şi că enevoie de timp pentru ca localităţile să devină atractive. Chiar şi aşa, pentru unele proiecte lansate de Guvern cetăţenii manifestă interes, spune şeful Direcţiei Programe din cadrul Ministerului Agriculturii. De exemplu, în 2022, au fost alocaţi 176 milioane de lei pentru iniţiativele grupurilor de acţiune locală, însă doar jumătate din aceşti bani au fost valorificaţi.

GALINA PETRACHI, şef Direcţie Politici şi Programe, Ministerul Agriculturii: „Aceasta este o problemă deoarece localitatile rurale preponderent se dezvoltă agricultura, iar reieşind din faptul că tindem să dezvoltăm o agricultură performantă, tot mai puţine locuri sunt în agricultură. Ca politici agricole şi de dezvoltare rurală ne propunem mai multe activităti. Prin această modalitate de subvenţionare în avans ne-am propus să susţinem autorităţile publice locale şi activităţile non agricole din mediul rural. Prin intermediul măsurilor de dezvoltare rurală în aceşti trei ani au fost depuse peste 360 de proiecte din parte aautorităţilor publice locale şi cum am spus neagricole practic câte zece anual. Ne vom strădui ca în următoare aperioadă să facem mai clare aceste mecanisme de subvenţionare.”


Guvernul își propune, până în anul 2030, investiții de trei miliarde lei în sectorul agricol. Cel puțin asta prevede o nouă strategie de dezvoltare agricolă și rurală.

GALINA PETRACHI, şef direcţie politici şi programe, Ministerul Agriculturii: „Avem 41 de grupuri de acţiune locală înregistrate în Republica Moldova, în anul 2022 au depus 40 de cereri  care au fost selectate pentru finanţare. Aceste grupuri de acţiune locală cuprind peste 50 la sută din teritoriul RM, ne propunem să dezvoltăm până la 60 de grupuri de acţiune locală. Domeniile care urmează să fie susţinute sunt identificate la nivel local, se face un sondaj, sectorul public, antreprenorila , civic ce îşi doreşte să dezvolte, oamenii din localitate sunt chestionaţi pentru a vedea ce îşi doresc în localitate, abordarea în cadrul programului Leader este de jos în sus.”

Autoritățile își pun speranța că, odată cu primirea statutului de candidat, asistența și sprijinul Uniunii Europene vor crește. Republica Moldova va putea accesa fonduri care vor ajuta țara să atingă standardele europene minime, iar investitorii ne-ar putea privi ca pe un viitor stat membru al UE, unde pot investi cu garanții de securitate.