Într-un interviu acordat Financial Times (FT), Kadri Simson a dezvăluit că Executivul comunitar este "supus unor intense presiuni politice" pentru a revizui piaţa de electricitate şi a diminua facturile plătite de consumatori, într-un moment în care UE se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii.

"Lucrăm în circumstanţe extraordinare pentru a livra reforme mai rapid decât o face de obicei Comisia", a pus Kadri Simson. Oficialul a adăugat că Executivul comunitar analizează modalităţile prin care să poată oferi consumatorilor "beneficiile unei ponderi mai mari a regenerabilelor". "De asemenea, avem nevoie de centrale pe gaze, dar nu vrem să punem la punct un sistem în care acestea vor funcţiona non-stop", a explicat Kadri Simson.

Potrivit unui proiect de lucru privind posibilele reforme, consultat de Financial Times, Comisia sugerează că energia din sursele regenerabile ar trebui să reflecte mai adecvat "costurile reale de producţie", având în vedere că după ce infrastructura este construită, sursa de energie pentru un parc de eoliene sau unul fotovoltaic este practic gratuită.

De asemenea, Executivul comunitar propune extinderea taxei pe profiturile excepţionale şi asupra companiilor care activează în sectorul energiilor regenerabile, iar sumele colectate ar urma să fie transferate către consumatorii. Taxa ar urma să expire în 2023.

Conform datelor Comisiei Europene, regenerabilele au fost responsabile pentru două cincimi din producţia europeană de electricitate în 2020, în timp ce 36% a fost asigurată de electricitatea produsă pe bază de combustibili fosili şi 25% de energia nucleară.

Potrivit FT, propunerile vizând reformarea pieţei de electricitate din blocul comunitar vin după mai multe luni de presiuni venite din partea unor state membre, în special Franţa şi Spania, care au cerut comisiei să pună capăt unui sistem în conformitate cu care cel mai scump combustibil din blocul comunitar, care în prezent sunt gazele naturale, fixează preţul pentru toată energia electrică generată. Acest model dă prioritate regenerabilelor şi energiei nucleare pentru a acoperi cererea de electricitate, urmate de gaze naturale şi cărbune. Preţurile sunt fixate de ultima instalaţie de generare care este chemată pentru a acoperi cererea, ceea ce înseamnă că preţurile la electricitatea din surse regenerabile sunt deseori stabilite în funcţie de costul combustibililor fosili.

Această situaţie a stimulat investiţiile în capacităţi regenerabile, care au avut de profitat de pe urma creşterii preţului gazelor naturale, dar în acelaşi timp consumatorii plătesc preţuri mai mari pentru energia din surse regenerabile, deşi costurile de producţie pentru acest tip de energie sunt mai mici.

Politicienii europeni susţin că preţurile record înregistrate anul trecut la gazele naturale pe piaţa europeană precum şi creşterea numărului de proiecte regenerabile au subminat sistemul actual.

"Să vorbeşti de reformarea pieţei de electricitate în ideea de a reduce marjele de profit imaginate este o concepţie greşită într-un moment foarte critic", susţine Ulrik Stridbaek, responsabil cu reglementarea la compania daneză de electricitate Orsted.

Nick Keramidas, director de reglementare la compania elenă de metalurgie Mytilineos subliniază şi el că "aceste PPA-uri pot avea o valoare de sute de milioane de euro pentru că se întind pe o perioadă de 10 până la 15 ani. Atunci când faci investiţii trebuie să te asiguri că fundamentele pieţei nu se vor modifica".

Comisia Europeană a informa că va demara o procedură de consultare cu privire la posibilele reforme şi va da publicităţii propunerile sale până la finele lunii martie.