● „Oamenii în scaune cu rotile sunt trimiși pe front, fără brațe sau picioare”. Este mărturia soldatului rus Ilya Gorkov pentru NYT. Mama lui, Oksana Krasnova, este una dintre rudele soldaților care au trimis plângeri oficiale și au reclamat abuzurile din armata lui Putin. Într-un videoclip făcut public chiar de femeie, Ilya și camaradul său apar legați cu cătușe de un copac, într-o zonă de luptă din Ucraina, „pedepsiți pentru că au refuzat să participe la o misiune sinucigașă”.

● The New York Times a consultat mii de astfel de plângeri confidențiale după ce o greșeală a biroului Comisarului pentru Drepturile Omului din Federația Rusă le-a făcut accesibile online de un site de știri rus din Berlin. Unele dintre plângeri au fost publicate de ziarul american și redate în articolul HotNews.

În timp ce Vladimir Putin își salută trupele care luptă în războiul din Ucraina ca pe niște eroi, peste 6.000 de plângeri confidențiale despre război arată că furia și nemulțumirea oamenilor din Rusia clocotesc pe interior. „Trăim în frică de trei ani, păstrând tăcerea despre tot”, a scris soția unui soldat din Saratov, un oraș din sud-vestul Rusiei, într-una dintre plângeri. „Sunt sfâșiată în interior de nedreptate!”.

Mii de persoane care adresează petiții guvernului rus se luptă să obțină răspunsuri despre rudele lor dispărute sau încarcerate. Peste 1.500 dintre acestea descriu abuzuri comise în rândul armatei, care sunt în mare parte ascunse publicului rus din cauza interdicției de a critica armata și a eradicării mass-mediei independente, scrie NYT. 

Soldații sunt amenințați cu moartea, torturați și trimiși răniți sau grav bolnav pe front

 

Plângerile confidențiale au fost înaintate comisarului pentru drepturile omului, Tatyana N. Moskalkova, care raportează președintelui Putin. După o greșeală comisă de biroul său, plângerile depuse între aprilie și septembrie au fost făcute accesibile online, potrivit lui Maxim Kurnikov, fondatorul și editorul „Echo”, un site de știri rus din Berlin. El și echipa sa au colectat dosarele și le-au furnizat ziarului „The New York Times”.

Reclamațiile privind abuzurile par să fie concentrate în special în unitățile cu soldați recrutați din închisori și din centrele de detenție preventivă. Kremlinul se bazează pe astfel de soldați pentru a evita o mobilizare mai amplă, care ar putea genera opoziție față de război, notează sursa citată.

 

Documentele conțin acuzații privind o serie vastă de abuzuri:

● Soldații sunt trimiși pe front în ciuda unor afecțiuni medicale debilitante, cum ar fi membre rupte, cancer în stadiul 4, epilepsie, probleme grave de vedere și auz, traumatisme craniene, schizofrenie și complicații după accident vascular cerebral.

● Prizonierii de război eliberați sunt trimiși direct înapoi în luptă.

● Comandanții ruși își amenință des soldații cu moartea.

● Unii comandanți extorchează sau fură de la soldații lor, inclusiv prin colectarea de bani pentru a scuti trupele de misiuni mortale.

● Soldații care se plâng, se opun misiunilor condamnate la eșec sau refuză să plătească mită pot fi bătuți, închiși în subsoluri, înghesuiți în gropi sau legați de copaci.

● Recruții aduși prin recrutare sau serviciul militar obligatoriu sunt presați să semneze contracte prelungite și amenințați cu transferul la unități de asalt cu rate de mortalitate ridicate dacă refuză.

Pentru a confirma autenticitatea generală a documentelor, reporterii NYT au contactat peste 240 dintre reclamanți. Deși majoritatea nu au răspuns sau au refuzat să vorbească, 75 au confirmat că au depus o petiție. Zeci dintre ei au furnizat detalii suplimentare. De asemenea, ziarul american a realizat interviuri detaliate în mai multe cazuri pentru a confirma veridicitatea afirmațiilor făcute în dosare.

The New York Times preciează că în multe dintre cazuri nu a putut corobora afirmațiile din dosare, iar în unele, reclamanții au afirmat că autoritățile ruse au deschis anchete penale sau au răspuns în alt mod. Câteva dintre cazuri au fost rezolvate.

 

„Nu sunt animale!”

● Vă puteți imagina: va îmbrăca o vestă antiglonț, va lua o mitralieră și muniție, dar piciorul lui nu funcționează. Cum va apăra țara noastră cu un singur picior? (plângere din 7 iulie 2025).

● Am o rană gravă la cap. Un șrapnel mi-a străpuns sistemul nervos central. De ce nu m-au externat? Mă doare capul în permanență și nu pot gândi limpede! De ce vor să mă trimită din nou în misiune? (plângere din 19 august 2025).

● Se pare că bărbații mobilizați nu au dreptul să fie lăsați la vatră – sau chiar să trăiască. (plângere din 15 iulie 2025).

● Medicul a fost nepoliticos, lipsit de respect și a declarat deschis că au primit ordin să îi considere pe toți apți pentru serviciul militar.      (plângere din 22 iulie 2025).

 

Într-o plângere din 27 august, mama unui soldat, Oksana Krasnova, a atașat un videoclip filmat de fiul ei în care acesta apărea împreună cu un camarad, legați cu cătușe de un copac timp de patru zile, fără hrană, apă sau acces la toaletă. Ea a implorat: „Nu sunt animale!”.

Ea a făcut publică povestea și pe rețelele de socializare, spunând că fiul ei și camaradul său au fost pedepsiți pentru că au refuzat să participe la o misiune sinucigașă care presupunea să facă o fotografie cu un steag rus pe teritoriul controlat de Ucraina.

Contactat de NYT, fiul femeii, Ilya Gorkov, a spus că a filmat videoclipul în apropiere de Kreminna, Ucraina, după ce a ascuns un telefon în mânecă. El spune că a fost eliberat doar datorită unei rude cu relații în serviciile de securitate ruse. El a spus că a angajat un avocat și refuză să se întoarcă la unitatea sa, deoarece acest lucru „ar fi ca și cum mi-aș semna propria condamnare la moarte”.

„Oamenii în scaune cu rotile sunt trimiși pe front, fără brațe sau picioare”, a spus el. „Am văzut totul cu ochii mei.”

 

Obligația de a lupta: „Acesta este un război diferit”

 

Pe măsură ce războiul s-a prelungit, Moscova a depus eforturi din ce în ce mai mari pentru a menține frontul din Ucraina aprovizionat cu trupe. Putin a ordonat recrutarea civililor în primul an al invaziei. Armata sa a recrutat, de asemenea, prizonieri, debitori și luptători străini și a angajat mercenari privați. Pentru a atrage soldați, a oferit bonusuri generoase la semnarea contractului, despăgubiri pentru accidentări și alte recompense.

Plângerile arată că constrângerea rămâne o parte integrantă a completării efectivelor rusești. Ele dezvăluie presiunea la care sunt supuși soldații recrutați pentru a semna contracte prelungite.

Un soldat a descris cum a fost manipulat de psihologul unității sale pentru a accepta un astfel de contract. Un altul a furnizat materiale care indică faptul că soldații recrutați care refuzau să semneze contracte erau, conform politicii, transferați în companii de asalt, cele mai periculoase unități.

Odată recrutați, plângerile arată că soldații se confruntă cu o presiune extraordinară pentru a rămâne în luptă, chiar dacă nu sunt apți pentru serviciul militar.

„Știu că războiul este război”, a spus Lyubov, care a depus o astfel de plângere cu privire la tratamentul aplicat fiului său aflat pe front. „Dar acesta este un război diferit.”

Lyubov provine dintr-o familie de militari. Soțul ei a murit în războiul Rusiei împotriva separatiștilor ceceni. Dar ea a spus că nu și-ar fi putut imagina niciodată „anarhia” din armata rusă de acum.

Fiul ei aștepta să fie tratat pentru o fractură la picior suferită pe câmpul de luptă când niște bărbați necunoscuți l-au răpit de pe stradă și, potrivit ei, l-au trimis înapoi pe front. Era a treia oară când era forțat să lupte în ciuda rănilor, a spus ea. După o comoție cerebrală suferită în 2023, potrivit plângerii sale, un comandant de batalion i-a spus fiului ei: „Toți cei de aici au comoții cerebrale, și nu doar una. Cine va lupta? Vei fi tratat acasă”.

  

„Dați-i șansa să moară acasă. De ce este trimis înapoi?”

 

Mai multe plângeri descriu situații în care soldații cărora li s-a refuzat tratamentul medical au părăsit unitățile pentru a căuta îngrijire civilă, doar pentru a fi etichetați ca absenți fără permisiune. Au fost apoi ridicați de poliția militară și trimiși înapoi pe front, adesea în timp ce erau încă răniți.

În multe cazuri, bărbații care au fost bolnavi sau răniți sunt considerați apți pentru luptă pe front după doar câteva verificări sumare, se afirmă în documente.

Într-un interviu acordat ziarului NYT, un soldat rus care a depus o plângere a declarat că a fost surprins când, aflat într-o unitate medicală, a întâlnit soldați grav bolnavi care erau trimiși înapoi pe front.

„Cum poți trimite înapoi o persoană cu ciroză hepatică, care nu știe cât mai are de trăit, sau cu cancer?”, a întrebat soldatul. „Dați-i șansa să moară acasă, ca să zic așa. De ce este trimis înapoi?”.

Într-o plângere, o femeie a afirmat că tatăl ei a fost înșelat să semneze un contract și trimis pe front, în ciuda faptului că suferea de tulburare de personalitate mixtă, dezorientare și depresie. Ea a avertizat că i s-au prescris medicamente antipsihotice puternice și că ar putea reprezenta un pericol pentru sine și pentru ceilalți într-o zonă de război. Unele dintre plângeri descriu cum bărbații sunt trimiși în luptă în timp ce încă folosesc cârje și bastoane.

În cel puțin 95 de cazuri analizate de ziarul american, prizonierii de război eliberați de Ucraina au fost trimiși împotriva voinței lor înapoi, în serviciul militar rus, adesea în luptă activă.

 

Soldații, trimiși pe front după ce au stat în captivitate

● El este supus unor acte de violență, inclusiv tortură cu șocuri electrice și bătăi, și, ca urmare, are un picior rupt și numeroase vânătăi. (4 august 2025)

● Soțul meu a fost bătut de conducerea acestei unități; atașez fotografii cu leziunile. (Iulie 2025)

● Vina aparține comenzii, care dă exemplu și încurajează „răni fictive” în schimbul mitelor. (31 iulie 2025)

● Unul dintre comandanți are un baston cu un organ feminin la capăt, pe care îl folosește pentru a-i lovi în față. (17 iunie 2025).

Mii de soldați ruși și ucraineni captivi au fost eliberați în urma schimburilor de prizonieri din ultimii patru ani. Documentele consultate de NYT arată că Rusia trimite uneori aceste trupe înapoi pe linia frontului la doar o zi după eliberarea lor.

Un soldat rus care a declarat că a fost trimis înapoi pe linia frontului după șapte luni de captivitate în Ucraina a descris într-o plângere cum amintirile din perioada în care a fost prizonier de război îl făceau să intre în panică și să ia decizii greșite pe câmpul de luptă.

„Având în vedere starea mea psihologică, trimiterea unui fost prizonier de război într-o zonă de luptă activă este o decizie pripită”, a spus el în plângere. „Cum pot să execut ordinele comandamentului dacă întreaga situație mă afectează mental?”.

Multe dintre plângeri, în special cele provenite de la regimentele compuse din foști prizonieri, descriu o dinamică a câmpului de luptă în care soldații se tem de bătăi sau de extorcare din partea propriilor comandanți la fel de mult cum se tem să fie uciși de inamic.

Aplicarea unor pedepse groaznice îi ajută pe unii comandanți să-și mențină autoritatea asupra soldaților sau pur și simplu să profite de aceștia. Obiecțiile sau părăsirea unității duc adesea la noi abuzuri, scrie ziarul american.

 

„Asta nu e o armată. Sunt vârcolaci în epoleți”

 

Natalya Lukyanchuk, o femeie de 74 de ani din regiunea Tula, la sud de Moscova, a depus mai multe plângeri în care descria maltratarea nepotului său. Ea a declarat într-un interviu că acesta a fost legat cu cătușe de un radiator și bătut cea mai mare parte a lunii trecute la o unitate din Kamceatka, în Extremul Orient al Rusiei.

Nepotul, Danil Sușcih, mai avea aproximativ un an din pedeapsa de patru ani și jumătate de închisoare când a semnat un contract militar de un an pentru a ieși, a spus ea. El fusese condamnat pentru că lovise o persoană în timp ce conducea o mașină.

În timpul luptelor din Ucraina, el a fost rănit de două ori, rămânând cu șrapnel înfipt în genunchi, un picior rănit și ligamentele rupte la brațul drept, a spus ea. Pe parcursul serviciului său militar, a spus ea, a fost lovit cu piciorul în piciorul rănit, bătut în față, închis într-o cameră rece timp de 24 de ore fără haine și i s-a spus că va fi trimis la moarte.

„Comandanții îi tratează ca pe niște animale”, a spus Lukyanciuk. „Le spun direct: «Asta nu e o armată. Sunt vârcolaci în epoleți»”.

Femeia a mai spus că problemele nepotului ei s-au agravat după ce acesta a început să insiste că și-a îndeplinit contractul de un an și că nu va mai servi în armată. Când a părăsit unitatea, a spus ea, băiatul a fost etichetat ca dezertor. Ulterior, el a fost forțat să revină în armata.

Mai multe sesizări includ dovezi că soldații erau legați de copaci ca pedeapsă. O mamă a trimis un videoclip în care fiul ei era supus unui astfel de tratament, spunând că fusese ales pentru că provenea dintr-una dintre minoritățile etnice ale Rusiei.

Gorkov, soldatul care a reușit să se filmeze legat cu cătușe de un copac, a spus că camarazii din unitatea sa i-au trimis fotografii care arată că practica a continuat după ce el a reușit să scape.

„Există niște ticăloși printre comandanții care leagă oamenii de copaci, le estorchează bani și așa mai departe”, a spus el. „Sunt siguri că vor rămâne nepedepsiți pentru că nu participă la misiunile de asalt alături de băieți, știind că este o călătorie fără întoarcere.”

Comandanții cer mită pentru a nu-i trimite „carne de tun”

În alte plângeri, soldații spun că au fost bătuți și forțați să stea în gropi ca formă de pedeapsă.

Într-un videoclip trimis comisarului pentru drepturile omului, doi soldați au ochii vineți, nasul spart, dinții scoși și urme de bici pe corp — abuzuri pe care spun că le-au suferit pentru că și-au criticat comandanții. Ei au mai spus că au fost băgați într-o groapă în pământ.

„Ne tratează ca pe niște câini. M-au ținut într-o groapă timp de o săptămână și jumătate”, a scris un alt soldat într-un mesaj text trimis mamei sale, care a fost inclus într-o plângere.

Unii soldați raportează că au fost pedepsiți pentru că s-au opus estorcării. Trupelor din anumite unități li s-a cerut să plătească mită pentru a pleca în concediu, pentru a obține transferul la un alt regiment sau pentru a evita să fie trimiși ca „carne de tun” în următorul asalt cu mortalitate ridicată, potrivit plângerilor.

Un soldat pe nume Mihail a declarat pentru NYT că unii comandanți primeau mită pentru a exclude soldații din cele mai periculoase atacuri, dar uneori luau banii și îi trimiteau oricum în misiune.

Fluxul de bani din partea guvernului pentru a compensa soldații după accidentări a deschis noi oportunități de extorcare. Plângerile acuză comandanții că cer o parte din plățile pe care soldații le primesc pentru accidentări sau, într-un caz, că raportează accidentări inventate.

 

Trupele ruse își „resetează” soldații prin execuții sumare

● Pentru a ascunde dovezile crimelor, ei îngropau cadavrele soldaților împușcați în locuri abandonate sau le aruncau în aer cu mine antitanc, astfel încât practic nu mai rămânea nimic. (28 iulie 2025)

● Comanda a industrializat procesul de eliminare a persoanelor incomode. (13 mai 2025)

● Ofițerii poliției militare amenință că mă vor trimite pe front și mă vor elimina! (26 iunie 2025)

● Îi bat pe băieți, își elimină proprii oameni și nu le plătesc bonusurile cuvenite. Îi aruncă într-o groapă (2 iunie 2025).

Soldatul Said Murtazaliyev, în vârstă de 18 ani, a spus că, la ordinul comandantului său, a strâns aproximativ 15.000 de dolari în mită de la colegii săi, care plăteau pentru a evita să fie trimiși în următorul asalt cu moarte sigură. Apoi, comandantul a decis să-l trimită pe Murtazaliyev în asalt.

„Așadar, dacă nu vă contactez în următoarea zi sau două, puteți difuza acest videoclip”, i-a spus soldatul rus mamei sale, Leila Nakhshunova, într-un videoclip care s-a întrerupt brusc. Într-un mesaj separat trimis mamei sale, el i-a spus că va fi trimis la moarte printr-o practică folosită tot mai des pe front: „obnulenie” sau „resetare”.

Aceasta practică presupune un ordin al unui comandat care va duce la uciderea de către inamici a soldatului sau poate implica uciderea directă a soldaților de către colegii lor de trupe pe câmpul de luptă. Comandanții ruși au fost acuzați că au trimis anumiți soldați la moarte, adesea ca răzbunare sau pedeapsă, în unele cazuri trimițându-i în luptă fără arme sau protecție.

Termenul „resetare” apare în cel puțin 44 de plângeri analizate de NYT. Peste 100 menționează o amenințare directă a unui comandant de a-și ucide propriul soldat.

Membrii familiei panicați scriu pentru a avertiza că au informații care sugerează că soții, frații sau fiii lor sunt pe cale să fie uciși. Alții cer ajutor pentru a găsi cadavrele celor dragi, spunând că au motive să creadă că au fost trimiși la moarte în mod deliberat.

 

„Cadavrele soldaților executați au fost îngropate în locuri abandonate”

 

O plângere, depusă în comun de zece rude de sex feminin ale soldaților, a susținut uciderea directă a soldaților de către superiorii lor dintr-o unitate militară situată la 230 de mile est de Moscova, în afara orașului Nijni Novgorod. Rândurile unității erau formate în mare parte din persoane care s-au înrolat din arestul preventiv sau din închisoare.

Femeile au acuzat comandanții unitții că au ucis peste 300 dintre propriii soldați pe câmpul de luptă din Ucraina. Uneori, au afirmat femeile, comandanții luau telefoanele de la cadavre pentru a retrage bani din conturile bancare ale soldaților.

„Pentru a ascunde dovezile crimelor, cadavrele soldaților executați au fost îngropate în locuri abandonate sau aruncate în aer cu mine antitanc, fără a lăsa practic nimic în urmă”, se arată în plângere. „Doar fragmente mici din cadavre au fost livrate rudelor în sicrie sigilate din zinc, în timp ce majoritatea au rămas undeva pe câmpuri.”

Femeile au scris că autoritățile militare au arestat unele persoane din unitate în 2023 și 2024 pentru a rezolva problema, dar că uciderile au continuat totuși și în acest an.

Un alt soldat din aceeași unitate a depus o plângere separată, spunând că a fugit din rândurile armatei după ce a aflat că va fi eliminat. El a fost arestat preventiv și i s-a dat de ales: să fie judecat cu un verdict de vinovăție garantat sau să semneze un contract pentru a merge pe front. Apoi, el a fost declarat dispărut în misiune.

„Mi-au spus că, cel mai probabil, a fost aruncat în aer și că rămășițele au fost mâncate de animale sălbatice”, a spus mama soldatului. „Așadar, nu ar trebui să mă aștept să văd trupul.” Această lipsă de finalitate pentru părinții și soțiile soldaților ruși dispăruți apare în mii de plângeri.