Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit. Astăzi, discutăm cu analistul politic din Georgia, Gela Vasadze, despre războiul hibrid al Moscovei împotriva fostelor state sovietice. Gela, bună ziua.

Gela Vasadze, analist politic, Georgia: Bună ziua.

Constantin Uzdriș: Prima mea întrebare poate părea banală. Totuși, aș vrea să clarificăm lucrurile, Georgia a fost sau este supusă unor acțiuni hibride din partea Federației Ruse?

Gela Vasadze: Federația Rusă duce un război hibrid împotriva Georgiei din 9 aprilie 1989. Cu alte cuvinte, din momentul în care Georgia, mai exact societatea georgiană – nu ca stat, ci ca entitate –, a încetat să mai fie subordonată autorităților sovietice. 

După acest moment, cu mici întreruperi care au avut loc atunci când războiul hibrid s-a transformat în război direct, acest conflict a continuat. Așadar, da, desigur, din 9 aprilie 1989, războiul hibrid al Rusiei împotriva Georgiei continuă, la fel ca împotriva tuturor celorlalte foste republici ale Uniunii Sovietice, fără excepție. Iar cei care nu văd sau nu înțeleg acest lucru cred că, pur și simplu, evaluează situația superficial și eronat.

Constantin Uzdriș: Cum se manifestă această presiune? Acum vorbim despre cazul Georgiei. Ați menționat diferite etape. Cum s-a manifestat această presiune și ce acțiuni a întreprins Moscova?

Gela Vasadze: Acesta este un subiect foarte amplu și complex. Dacă vorbim pe scurt, există mai multe niveluri, mai multe domenii, să zicem așa, fronturi ale războiului hibrid, pe care îl duce Rusia. 

Prima dimensiune este desigur cea a politicii externe. În acest context, avem un fapt clar – ocuparea a două regiuni ale Georgiei, 20% din teritoriul țării este ocupat. Acest lucru este în sine un aspect extrem de grav, iar prezența trupelor de ocupație rusești pe teritoriul Georgiei reprezintă un instrument foarte puternic de presiune asupra țării și un element esențial al războiului hibrid. 

Mai mult, există și imixtiunea în politica internă. Aici trebuie menționat faptul că Rusia a moștenit întreaga rețea de agenți KGB, care a existat în perioada sovietică. Și trebuie să înțelegem că, atunci, într-o țară care se învecina cu tabăra capitalistă și cu un stat membru NATO, rețeaua de agenți era foarte extinsă. Cu cât o republica era mai aproape de graniță, cu atât avea o mai densă rețea de kaghebiști. 

De exemplu, în regiunea mea natală, Adjaria sau în Djavaheti, există multe familii în care spionajul a devenit o tradiție de familie, la fel cum în alte familii există medici, profesori sau metalurgi. Printre acești oameni, desigur, influența continuă să se manifeste, inclusiv prin diferite instituții din Georgia, și chiar prin structurile Bisericii Ortodoxe. 

În cele din urmă, al treilea element este componenta informațională. Aici trebuie să înțelegem clar că propaganda rusă nu funcționează frontal, direct. Aceasta se bazează pe metode subtile și bine cunoscute: apelul la valorile tradiționale, insuflarea fricii prin homofobie, prin amenințarea cu pierderea identității naționale. Deși, dacă stăm să ne gândim, cine a distrus identitatea națională a Georgiei? A fost exact Imperiul Rus. Dar problema nu este doar asta. Astăzi, vedem cum identitatea națională este distrusă în interiorul Rusiei însăși, iar acest proces nu poate fi comparat nici măcar cu ce s-a întâmplat în perioada Imperiului Rus sau a Uniunii Sovietice. 

Cu toate acestea, ni se spune că, dacă îndrăznim să privim în altă direcție – adică spre Occident – vom înceta să mai fim georgieni. De fapt, nu vom înceta și nu am încetat niciodată.

Constantin Uzdriș: Ați menționat agenții KGB pe care Federația Rusă i-a moștenit, dar pentru a influența o țară, probabil că este nevoie de mai mulți actori. Pe lângă cei pe care i-ați menționat deja, ce alți actori mai folosește Federația Rusă pentru a-și implementa războiul hibrid împotriva Georgiei?

Gela Vasadze: În diferite perioade, situația a fost diferită. De exemplu, foarte des au fost implicați oameni de cultură, diverse personalități cunoscute care, la vremea lor, făceau parte din sistemul URSS. 

Actualmente, acest lucru nu mai este atât de prezent. În primul rând, pentru că mulți au realizat că lucrurile nu sunt atât de simple, ca să spunem așa. În al doilea rând, mulți dintre aceștia nu mai sunt în viață. Ce altceva? Am menționat deja influența asupra Patriarhiei. 

Da, acolo există un impact rusesc destul de puternic. Și, bineînțeles, cercurile de afaceri. Știm foarte bine despre influența neoficială a așa-numitului deep state, despre Bidzina Ivanișvili. Relațiile sale de afaceri au fost în mare parte în Rusia, unde și-a acumulat capitalul. Prin intermediul acestui tip de conexiuni, prin georgienii care trăiesc și au succes în Rusia, prin oamenii de afaceri – fără prea mult zgomot –, influența se exercită exact în acest mod.

Constantin Uzdriș: Gela, recent, într-un interviu, un expert mi-a spus că Federația Rusă adoră să flirteze și să colaboreze cu lumea interlopă. Care este rolul crimei organizate din Georgia în acest război hibrid pe care îl duce Rusia? Și ce beneficii au aceste grupări infracționale din colaborarea lor cu Federația Rusă?

Gela Vasadze: În ceea ce privește lumea interlopă, nu aș spune că întreaga criminalitate organizată este implicată. Însă o parte semnificativă a acesteia joacă un rol important, în special dacă luăm în considerare faptul că în Georgia a existat o masă critică de hoți în lege (căpetenii criminale – n.r.). Acest fapt a făcut posibilă recrutarea unor susținători ai Kremlinului printre ei. 

Totuși, vreau să subliniez din nou că nu toți sunt implicați. De altfel, Saakașvili a aplicat o lovitură serioasă așa-numitei „mafii georgiene”, cum era numită în străinătate. 

Pentru orice grupare criminală, este esențial să profite de situațiile instabile, de „ape tulburi”. Și  exact asta și fac. Prin urmare, lumea interlopă este fără îndoială una dintre componentele importante ale influenței rusești, deși nu este atât de evidentă. Această influență nu este mereu vizibilă, dar există.

Constantin Uzdriș: Ați menționat de mai multe ori rolul Patriarhiei, adică al Bisericii Ortodoxe a Georgiei. La noi, în Republica Moldova, este clar că există și Biserica Ortodoxă din Moldova, care se subordonează direct patriarhului Kiril, cel care a susținut așa-numita „Operațiunea 

Militară Specială” care, în realitate, este un război pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei. Noi, în Republica Moldova, înțelegem bine cum influențează această structură. Cum se manifestă această influență în interiorul Georgiei și cum colaborează Biserica Ortodoxă Georgiană cu Kremlinul?

Gela Vasadze: Aș dori să clarific rolul Bisericii Ortodoxe în Georgia. Biserica Ortodoxă Georgiană este instituția cu cea mai mare autoritate în țară. Iar noi toți, cetățenii Georgiei, mă refer la cei ortodocși, la creștinii din Georgia, suntem conștienți de influența rusă. 

Aceasta există. Dar, în același timp, printre ierarhii bisericii sunt și oameni care sunt adevărați patrioți și care se opun acestei influențe. În interiorul Bisericii Ortodoxe Georgiene are loc o luptă serioasă.

Constantin Uzdriș: Vedem că noi, ca tinere democrații, din păcate, încă nu ne-am definit clar drumul. Cum putem rezista la toată această presiune?

Gela Vasadze: Trebuie să ne opunem prin toate mijloacele disponibile. Cel mai important este adevărul și transparența – deschiderea informațională și sinceritatea. De asemenea, este absolut necesar ca populația să fie bine informată. 

În general, marea majoritate a populației înțelege foarte bine ce înseamnă Rusia. Sprijinul pentru partidele deschis pro-ruse este de doar 2,5%. Asta trebuie clarificat: atitudinea față de Rusia este puternic negativă. 

Altceva este atunci când influența rusească vine prin intermediari, prin metode indirecte. Aici intervine ambiguitatea. Și tocmai în acest aspect trebuie să lucrăm. Trebuie să înțelegem un lucru esențial: războiul hibrid nu este un act unic, ci un proces continuu. La fel și rezistența în acest război hibrid. Nu există soluții rapide sau rețete pregătite. Trebuie să ne opunem constant.

Constantin Uzdriș: Cu alte cuvinte, lupta cu războiul hibrid trebuie să se dea în fiecare zi la fel ca și lupta pentru democrație?

Gela Vasadze: Da! Cu siguranță, în fiecare zi.

Constantin Uzdriș: Gela, vă mulțumim și vă mai așteptăm la noi!

Gela Vasadze: Cu cea mai mare plăcere!

 Interviu realizat de Constantiv Uzdriș