"În principiu, ideea din spate sau scopul care se dorește atins este unul nobil, este unul bun. Accelerarea procesului de investigare, dar și pronunțarea anumitor sentințe pe dosarele mari de corupție, dar mijloacele de care dispunem la ora actuală sunt destul de limitate. Inclusiv umane, aici este problema cea mai mare, fiindcă pe alocuri bani mai putem găsi, poate ne ajută partenerii sau încercăm noi să identificăm anumite resurse, dar problema cea mai mare ține de oameni, de judecători care, dacă vor activa în acest Tribunal Anticorupție trebuie să treacă neapărat prin acel filtrul de integritate înainte de a fi numiți în funcție în cadrul acestui tribunal. În același timp, la fel, va fi o problemă legată de explicarea cetățenilor a utilității acestor resurse suplimentare care au fost cheltuite, a rezultatelor care trebuie să fie livrate în timp de doi ani pentru ca politicul să poată să aducă argumente în fața oamenilor de ce a fost necesară crearea acestei instanțe. O altă explicație pe care va trebui să o aducă guvernarea în fața oamenilor ține de modul în care această instanță va reuși într-un termen scurt să se decupleze de problemele care se atestă la ora actuală în sistemul de justiție. Logica pe care o văd eu în spatele creării acestei instanțe e de a demonstra că această instituție poate să lucreze mai bine, să livreze rezultate mai bune în comparație cu instanțele deja existente. Mă tem că în această perioadă pe care o are la dispoziție actuala guvernare acest lucru nu va fi posibil neapărat și probabil de aici există cumva anumite opinii diferite în interiorul grupului de lucru responsabil de elaborare a acestui proiect de lege, dar și din partea societății civile există opinii care sunt contradictorii cu cele ale guvernării și acest lucru este bun. Problema cea mai mare e cum să asiguri o funcționare eficientă a acestei noi instituții prin prisma faptului că noi la ora actuală suntem în prim proces de evaluare a integrității judecătorilor și a procurorilor și odată ce creezi o instituție în care vor activa oameni care nu au trecut acest proces de evaluare va fi afectată imaginea acestei instituții din start. Și aici putem vorbi inclusiv despre duble standarde pentru că dacă tot vorbești despre necesitatea unui proces de evaluare extins bine coordonat și numești acolo oameni care nu au trecut prin acel proces, atunci există aici o problemă", a declarat Mihai Mogâldea, director adjunct IPRE, în cadrul emisiunii "Punctul pe AZi" de la TVR Moldova.

"Este o inițiativă ambivalentă. Pe o parte, ea este destul de complexă în măsura în care avem o instanță adițională, pe când cunoaștem că în Republica Moldova are loc o altă reformă și ea se întâmplă nu doar în sistemul judecătoresc. Vorbim de optimizare. Au fost optimizate școlile, se încearcă reforma administrativ teritorială. Cumva această reformă vine în dezacord cu ceea ce Guvernul și-a propus anterior. De ce și-a propus aceasta anterior? Că nu vrea, neapărat, să închidă aceste instanțe de judecată, dar administrarea unui sistem public necesită cheltuieli foarte mari. Această reformă vine în dezacord cu reforma de utilizare a hărții judecătorești. Este foarte scump să ai o instanță separată. Există probleme în partea ce ține de modul cum sunt distribuite aleatoriu acele dosare, dar poate cel mai important e cum identificăm acei judecători în această instanță judecătorească. Un studiu CRJM a analizat această problemă și, din punctul nostru de vedere, o instanță anticorupție costă foarte scump. Noi înțelegem scopul acesteia, că sunt multe dosare, inclusiv de rezonanță, care pleacă în instanță și pentru foarte mult timp nu se aude nimic de ele. Soluția este să ai niște judecători foarte bine focusați pe 100-200 de dosare. Este, până la urmă, o politică publică, care o va decide o autoritate. La moment, tot ceea ce putem spune că este foarte scump, de unde vom identifica acești 15 judecători, dacă peste un an de zile după procedurile de pre-vetting, au fost identificați doar 5 din 25 care au trecut evaluarea și o parte din ei au plecat la Consiliul de Magistratură. Noi vedem această reformă doar conectată cumva cu procedurile de evaluare extraordinară și ne dorim ca acei judecători care vor merge în această instanță anticorupție să treacă și ei prin filtrul acesta de integritate. Conceptul care a fost prezentat spune că ei vor trece, dar mai târziu, lucru care la fel, presupune un risc. Soluțiile pe care le vede societatea civilă este poate specializarea unor judecători sau formarea unor complete specializate anticorupție, însă nu o clădire separată care necesită personal administrativ, care necesită personal administrativ, care necesită, într-un final, foarte multe cheltuieli și a căror rezultate nu vor fi văzute într-un an sau doi. Cert este că profesioniștii își doresc și ei o schimbare în sistem", adaugă Ilie Chirtoacă, preşedintele Centrului de Resurse Juridice.

Potrivit conceptului prezentat de Președinție, Tribunalul Anticorupție va avea scopul de a lupta cu corupția și în special, de a asigura celeritatea examinării dosarelor complexe de corupție. Instanța va avea până la 15 judecători, selectați prin concurs de către CSM în bază de merit și experiență, și numiți (inclusiv prin transfer) de către Președintele Republicii Moldova.