Prin Rezoluţia 56/4 din 5 noiembrie 2001 Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 6 noiembrie a fiecărui an ca Ziua internaţională pentru prevenirea exploatării mediului în timpul războaielor şi conflictelor armate (International Day for Preventing the Exploitation of the Environment in War and Armed Conflict).
Rezoluţia ONU privind marcarea Zilei internaţionale pentru prevenirea exploatării mediului în timpul războaielor şi conflictelor armate menţionează faptul că daunele aduse mediului în timpul conflictelor armate afectează ecosistemele şi resursele naturale mult vreme după încheierea lor şi adesea se extind dincolo de limitele teritoriilor naţionale şi afectează generaţiile următoare, scrie Agerpres.
Cu toate că omenirea a numărat întotdeauna în rândul victimelor de război soldaţii morţi sau răniţi, civilii afectaţi, oraşele distruse şi împuţinarea mijloacelor de trai, mediul a rămas adesea o victimă de război necunoscută. Pentru obţinerea unui avantaj militar, au fost poluate rezervele de apă, culturile au fost incendiate, pădurile puse la pământ, solurile otrăvite şi animalele ucise, potrivit ONU.
În 2016, Adunarea ONU de Mediu a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a adoptat o rezoluţie - EA.2/Res. 15 - prin care este recunoscut rolul ecosistemelor sănătoase şi a resurselor gestionate în mod durabil în reducerea riscului de conflict armat şi a reafirmat angajamentul ferm faţă de punerea în aplicare a principiilor Obiectivelor de Dezvoltare Durabile enumerate în Rezoluţia Adunării generale 70/1, intitulată "Transformarea lumii noastre: 2030 Agenda pentru dezvoltare durabilă".
Organizaţia Naţiunilor Unite acordă o mare importanţă faptului de a se asigura că acţiunea asupra mediului este parte a strategiilor de prevenire a conflictelor, de menţinere şi de consolidare a păcii - pentru că nu poate exista pace durabilă în cazul în care resursele naturale, care susţin mijloacele de trai şi ecosisteme, sunt distruse.
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a constatat că, în ultimii 60 de ani, cel puţin 40 la sută din toate conflictele interne au fost legate de exploatarea resurselor naturale. Aceasta implică resurse de mare valoare, cum ar fi lemnul, diamantele, aurul şi petrolul, sau resurse limitate, cum ar fi terenurile fertile şi apa. De asemenea, conflictele care au implicat resurse naturale s-au dovedit mult mai susceptibile de a recidiva.
Cu toate că omenirea a numărat întotdeauna în rândul victimelor de război soldaţii morţi sau răniţi, civilii afectaţi, oraşele distruse şi împuţinarea mijloacelor de trai, mediul a rămas adesea o victimă de război necunoscută. Pentru obţinerea unui avantaj militar, au fost poluate rezervele de apă, culturile au fost incendiate, pădurile puse la pământ, solurile otrăvite şi animalele ucise, potrivit ONU.
În 2016, Adunarea ONU de Mediu a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a adoptat o rezoluţie - EA.2/Res. 15 - prin care este recunoscut rolul ecosistemelor sănătoase şi a resurselor gestionate în mod durabil în reducerea riscului de conflict armat şi a reafirmat angajamentul ferm faţă de punerea în aplicare a principiilor Obiectivelor de Dezvoltare Durabile enumerate în Rezoluţia Adunării generale 70/1, intitulată "Transformarea lumii noastre: 2030 Agenda pentru dezvoltare durabilă".
Organizaţia Naţiunilor Unite acordă o mare importanţă faptului de a se asigura că acţiunea asupra mediului este parte a strategiilor de prevenire a conflictelor, de menţinere şi de consolidare a păcii - pentru că nu poate exista pace durabilă în cazul în care resursele naturale, care susţin mijloacele de trai şi ecosisteme, sunt distruse.
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a constatat că, în ultimii 60 de ani, cel puţin 40 la sută din toate conflictele interne au fost legate de exploatarea resurselor naturale. Aceasta implică resurse de mare valoare, cum ar fi lemnul, diamantele, aurul şi petrolul, sau resurse limitate, cum ar fi terenurile fertile şi apa. De asemenea, conflictele care au implicat resurse naturale s-au dovedit mult mai susceptibile de a recidiva.
