Rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din Bulgaria au provocat îngrijorare în majoritatea cancelariilor occidentale. Partidul naţionalist pro-rus „Renaşterea” (Vazrajdane) și-a majorat prezența în Parlamentul unicameral de la Sofia, tendință care se poate repeta în cazul unor noi alegeri anticipate.
Dezastru politic
Deşi a cincea rundă de alegeri parlamentare anticipate în ultimii doi ani s-a încheiat din nou indecis, cu cele două principale blocuri politice – conservator şi cel liberal – aproape la egalitate, creşterea unui partid naţionalist şi pro-rus ar putea în mod paradoxal să ajute în cele din urmă la ieşirea din criza politică perpetuă prin care trece Bulgaria, se arată într-o analiză publicată pe siteul politicaexterna.ro.
Alianţa formată din partidul conservator GERB al fostului premier Boiko Borisov şi Uniunea Forţelor Democratice (SCS) s-a impus în alegerile desfăşurate duminică cu 26,6% din voturi, în faţa blocului liberal format din partidele „Continuăm Schimbarea” (PP) şi „Bulgaria Democratică” (DB), condus tot de un fost premier, Kiril Petkov, demis anul trecut prin moţiune de cenzură, bloc ce a obţinut 24,7%.
Imediat în urma acestor două blocuri politice pro-europene, dar aflate într-o profundă rivalitate politică, se situează, contrar tuturor pronosticurilor electorale, partidul naţionalist pro-rus „Renaşterea” (Vazrajdane), care a obţinut 14,2% din voturi.
Alegeri geopolitice
Liderul acestui partid, Kostadin Kostadinov, a pledat deschis în campania electorală pentru un referendum împotriva aderării Bulgariei la zona euro (prevăzută pentru 2025) şi a exprimat poziţii clare în favoarea Rusiei, în contextul războiului din Ucraina. Mai mult, el a acuzat întreaga clasă politică bulgară că se află sub controlul „ambasadei SUA”.
Creşterea neaşteptată a partidului „Renaşterea” ar putea motiva alianţele GERB-SDS şi PP-DB să treacă peste divergenţele lor şi să formeze în final o coaliţie de guvernare, mai ales că încă un eşec al alcătuirii unui guvern ar putea conduce la vară la încă o rundă de alegeri anticipate.
Un asemenea scenariu nu va fi însă uşor de realizat, având în vedere cât de mult se urăsc aceste două blocuri politice, remarcă analişti politici locali.
Partidele ce compun alianţa reformistă PP-DB s-au născut tocmai în timpul protestelor din anul 2021 împotriva lui Boiko Borisov, pe care-l acuză că a instalat la putere un sistem corupt ce favorizează oligarhia economică şi mafia locală.
În martie 2022, când Kiril Petkov era premier în fruntea unei coaliţii din patru partide, liderul GERB a fost chiar şi arestat, însă a fost eliberat în ziua următoare după ce justiţia a considerat reţinerea sa ca fiind ilegală.
Ofertă electorală
La rândul său, Borisov spune despre reformiştii lui Petkov că sunt nişte „escroci” responsabili pentru „haosul şi distrugerea” provocate de criza economică şi de inflaţia ridicată.
Pe de altă parte, liderul GERB crede totuşi că a şase rundă de alegeri ar echivala cu „un atentat sinucigaş ca naţiune”, pentru că apoi va urma şi a şaptea rundă electorală. Este greu de crezul că fostului premier Boiko Borisov va decide să renunțe la visul de a forma un nou guvern la Sofia. Analiștii politici consideră că negocierile dintre cele două părți vor fi anevoioase, fiind necesară intervenția Uniunii Europene.
Şi dinspre alianţa liberală au început să vină mesaje ce sugerează posibile compromisuri pentru a depăşi criza politică. „Democraţia este un dialog între cei care nu sunt de acord, şi rezultatele electorale ne arată ceea ce ştiam de mult timp, anume că societatea este profund divizată, aşadar trebuie să învăţăm să realizăm acest dialog”, a recunoscut într-un mesaj pe Facebook Hristo Ivanov, un lider marcant al alianţei PP-BD.
Ucraina, pe agenda electorală
Problemele sunt accentuate de conflictul din Ucraina, într-o societate istoric şi cultural apropiată de Moscova şi care este în prezent scindată asupra ajutorului pentru Kiev.
Partidul Socialist Bulgar (PSB), succesorul fostului partid comunist, refuză orice livrare de arme Kievului şi apără deschis ideologia Kremlinului.
La fel ca tânăra formaţiune ultranaţionalistă Vazrajdenie (Renaşterea), cu un start bun pentru a-şi continua ascensiunea: ea este creditată cu 13,6% în intenţiile de vot, comparativ cu 10% în octombrie.
Dacă acest nou vot nu va fi concludent, bulgarii vor trebui să formeze iarăşi un nou guvern interimar numit de preşedintele Rumen Radev, el însuşi ferm împotriva trimiterii de arme Ucrainei.
