„Sunt sigură că îmi va fi dor de casă. Dar sunt bucuroasă că am fost de sărbători alături de familie. Revenim cu forțe noi la învățat”, spune o tânără.

„Cu gânduri nu prea bune, am bacul anul acesta. Sunt la liceu momentan, dar abia aștept să ajung ca să mă pregătesc. N-am fost acasă din iunie și am venit doar pentru o săptămână”, povestește un alt tânăr.

Alții spun că despărțirea nu este ușoară, dar sunt pregătiți să revină la ritmul zilnic și la examene. „Ne întoarcem la programul zilnic și așteptăm sesiunea. Suntem gata să începem noul an și să învățăm”, afirmă un student.

Studenții basarabeni nu se întorc cu mâna goală în România. Bagajele sunt pline de bunătăți, atât pentru ei, cât și pentru colegii lor de peste Prut.

„Am luat multe dulciuri, carne, să pot face o supă. De mâncare, o să fie bine”, spune o tânără.

„Prea multă mâncare. Am luat pelmeni, pe care nu îi găsim acolo, și slănină. Îmi fac ziua de naștere și bagajul este plin”, povestește un alt student.

„Niște gustări tradiționale, în mare parte. Sunt mai speciale în regiunea noastră”, adaugă o tânără.

„Am luat bomboane de la Bucuria. Sunt foarte cerute. Când colegii au aflat că plec acasă în Republica Moldova, primul lucru pe care mi l-au cerut a fost să le aduc bomboane”, spune o studentă.

Unii au pus în bagaje și suveniruri. „Am fost în excursie la cramele Cricova și am luat câteva sticle de vin și o sticlă de șampanie”, spune un tânăr.

Pentru mulți dintre ei, România a devenit a doua casă. Cu toate acestea, dorul de cei dragi rămâne.

„După șase ani ne-am încadrat ușor. Sunt prieteni, cunoscuți, atmosfera e bună”, afirmă un student.

„Îmi place orașul și oamenii sunt foarte prietenoși. Este același popor, nu văd diferențe”, spune o tânără.

„Sunt în Timișoara de trei ani și mă simt bine. Ne-am obișnuit, dar din când în când ni se face dor de casă. Mai dăm un telefon, mai auzim o vorbă bună și mergem mai departe”, concluzionează un student.