"Fac apel la toate părţile să dea dovadă de reţinere şi să evite violenţa", a spus Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul NATO alături de Vucic.

Secretarul general al NATO l-a primit pe preşedintele sârb pentru discuţii după ce, la sfârşitul lui iulie, o dispută privind plăcuţe de înmatriculare şi documente de identitate a dus la ridicarea de baricade şi la focuri de armă la frontiera Kosovo-Serbia.

KFOR, misiunea NATO de menţinere a păcii în Kosovo, care numără în jur de 4.000 de oameni, a anunţat atunci că monitorizează situaţia îndeaproape şi că este pregătită să intervină "dacă stabilitatea este pusă în pericol".

Deşi a salutat ameliorarea situaţiei, Stoltenberg a repetat că misiunea KFOR "va lua orice măsură este necesară pentru a asigura un mediu sigur şi libertatea de mişcare pentru toţi oamenii din Kosovo".

Orice astfel de decizie va fi proporţională pentru a reduce tensiunile, a spus Stoltenberg, subliniind că NATO, dacă va fi necesar, va desfăşura forţe suplimentare acolo unde vor fi necesare.

"Avem acum o misiune semnificativă, o prezenţă militară în Kosovo apropiată de 4.000 de soldaţi. Dacă este necesar, vom muta forţe, le vom desfăşura unde este nevoie de ele şi ne vom spori prezenţa. Deja ne-am sporit prezenţa în nord. Suntem gata să facem mai mult", a spus Stoltenberg.

După ce a discutat mai târziu cu premierul Kosovo, Albin Kurti, Stoltenberg a îndemnat ambele părţi să-şi rezolve divergenţele prin discuţiile politice organizate de Uniunea Europeană.

"Este o oportunitate pentru Kosovo să demonstreze că este un actor responsabil al comunităţii euro-atlantice", a spus Stoltenberg.

Kurti a elogiat contribuţia NATO la securitatea ţării sale după întâlnirea sa cu Stoltenberg, reafirmând dorinţa Kosovo de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice.

Kosovo, care are o populaţie formată predominat din etnici albanezi, şi şi-a declarat independenţa în 2008 faţă de Serbia.

Serbia nu a recunoscut independenţa Kosovo şi continuă să revendice acest teritoriu, notează DPA.