Anul 2022 a fost marcat de întocmirea unor dosare penale cu rezonanţă pe numele mai multor politicieni şi personalităţi controversate din Republica Moldova. Unele au fost iniţiate ceva mai devreme, dar în acest an au înregistrat progrese semnificative. Astfel, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, un fost preşedinte de ţară este judecat pentru acţiuni de corupţie. Tot în 2022, cu sprijinul partenerilor externi, s-a reuşit identificarea şi blocarea conturilor bancare din străinătate ale principalilor actori în dosarul "furtul miliardului" - Vladimir Plahotniuc şi Ilan Şor. Cum s-au derulat anchetele şi ce alte dosare cu rezonanţă au marcat acest an, urmăriţi în cele ce urmează.
În dimineaţa zilei de 24 mai, la poarta casei fostului preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, au bătut mascaţii de la SIS, anchetatorii CNA şi procurorii anticorupţie. Ei au făcut percheziţii atât la domiciliul liderului socialist cât şi la casa cumnatului său, Petru Merineanu.
NICOLAE BOICO, reporter TVR MOLDOVA: „Procuratura anticorupţie a informat imediat societatea despre acţiunile desfăşurate. În scurt timp de la demararea percheziţiilor, pe strada din faţa casei lui Dodon, au venit zeci de simpatizanţi ai fostului preşedinte, inclusiv reprezentanţii instituţiilor de presă din Republica Moldova.Toţi erau în aşteptarea primelor declaraţii.”
Igor Dodon a fost escortat de mascaţi şi nu a fost lăsat să discute cu presa. Uterior, procurorii de caz au venit cu primele declaraţii şi au anunţat că fostul preşedinte şi cumnatul său a fost reţinut pentru 72 de ore. Ancheta a fost declanșată în celebrul dosar supranumit "Sacoșa", iar Dodon a fost învinuit de corupere pasivă, îmbogățire ilicită, trădare de patrie şi acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală.
În cadrul descinderilor, procurorii au ridicat bunuri de lux, bani, în valută naţională şi străină, contracte, chitanţe şi alte documente. Percheziţiile au fost marcate şi de un incident în care a fost implicat cumnatului lui Dodon, Petru Merineanu.
ELENA CAZACOVA, fost procuror şef interimar, Procuratura Anticorupţie: „Una dintre persoane, a încercat să distrugă probele prin înghiţire înscrisurile depistate la domiciliu care confirmă tranzacţiile cu bunuri imobile în valoare ce depăşesc suma de 700 de mii de euro.”
Igor Dodon s-a aflat în izolatorul Direcţiei de Poliţiei a municipiului Chişinău până pe 26 mai, când magistraţii au decis să-l plaseze în arest la domiciliu.
Se aplică în privinţa învinuitului Igor Dodon Nicolae, domiciliat în municipiul Chişinău, măsura preventivă, arestarea la domiciliu pe un termen de 30 de zile.
PETRU IARMALIUC, procuror de caz: „Este inadmisibil faptul ca persoana este plasată în arest la domiciliu având posibilitatea reală de a comunica cu alte persoane implcate în anchetă. Noi în mod evident vom contesta această decizie.”
IGOR DODON, fost preşedinte al Republicii Moldova: „Se ocupă 53 de procurori, dar este un grup de procurori care conduce tot lucrul acesta. Dosar politic cu scopul de a neutraliza opoziţia.”
NICOLAE BOICO, reporter TVR MOLDOVA: „Procurorii anticorupţie au avut nevoie de aproximativ cinci luni pentru acumula dovezile necesare şi a expedia dosarul în judecată. Pe 6 octombrie, cauza a ajuns pe masa magistraţilor de la Curtea Supremă de Justiţie. Din acea zi, Igor Dodon a primit statut de inculpat.”
Pe parcurs, apărarea a făcut mai multe solicitări instanţei de judecată privind eliberarea din arest la domiciliu a lui Igor Dodon. Magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţia au respins, de câteva ori, cererile avocaţilor. Pe 18 noiembrie, însă, instanţa a anulat, parţial, măsura preventivă. Fostul președinte a fost eliberat din arestul la domiciliu, dar a primit interdicția de a părăsi țara 60 de zile. Dodon a catalogat această decizie drept o primă victorie.
IGOR DODON, fost preşedinte al Republicii Moldova: „Vreau să vă spun că totuşi prima victorie o avem. A fost o decizie de a fi eliberat din arest la domicillu.”
Dosarul râmâne la etapa de examinare în fond, iar următoarea şedinţă este planificată în ianuarie. Igor Dodon este vizat şi în dosarul Energocom, trimis în judecată pe 9 septembrie. Fostul preşedinte este învinuit de depăşirea atribuţiilor de serviciu în perioada 2008- 2009, când era ministru al Economiei. Dodon e acuzat că ar fi delapidat aproape 12 milioane de dolari la importul de energie electrică în Republica Moldova. Fostul preşedinte a respins toate acuzaţiile şi pledează nevinovat în ambele dosare.
Un alt dosar penal cu rezonanţă, a fost iniţiat în luna iulie şi vizează Partidul Politic "Şor".
NICOLAE BOICO, reporter TVR MOLDOVA: „Data de 21 iulie a fost una fierbinte în Parlamentul Republicii Moldova. În acea zi, procurorul general interimar de atunci, Dumitru Robu, a venit în plen şi a cerut ridicarea imunităţii deputatului partidului Politic Şor, Marina Tauber. Legislativul a încuviințat demersul iar Tauber a fost luată sub escortă direct de la ședința Parlamentului.”
MARINA TAUBER, deputat, Partidul Şor: „Eu vina nu-mi recunosc, şi sunt sigură că în scurt timp, adevărul o să iasă la iveală. Este un dosar politic.”
Tauber era vizată în dosarul penal pornit pentru finanțarea ilegală a Partidului "ȘOR", întocmit în aceeaşi zi în care a fost reţinută. Potrivit procurorilor, s-a constatat că formaţiunea ar fi acceptat bani de proveniență dubioasă, din partea unei grupări criminale, care erau folosiți pentru onorariile unor artiști, salarii pentru membri și organizarea de proteste. Marina Tauber, care este şi vicepreşedintele Partidului Şor, este acuzată şi de falsificarea raportului financiar al formaţiunii pentru semestrul I al anului 2022.
Pe 23 iulie, Tauber a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile în Pentenciarul numărul 13. Decizia a fost pronunţată de Judecătoria Chişinău, cu sediul în sectorul Ciocana.
Se aplică măsura preventivă de 30 de zile pe numele Marinei Tauber.
„- Era de aşteptat, Maia Sandu a dat indicaţie directă.”
MIHAIL IVANOV, procuror: „Motivele care au înaintat acest demers a fost prezenţa câtorva riscuri, printre care riscul săvârşirii de noi infracţiuni.”
Magistrații au prelungit de mai multe ori mandatul de arest pe numele deputatei Marina Tauber. În septembrie, ea a fost trimisă în arest la domiciliu, după 54 de zile petrecute după gratii.
Pe Tauber Marina a o elibera din arest din sala de judecată imediat, dacă nu se află arestată pe altă cauză penală. Decizia este irevocabilă
În luna octombrie, ea a fost eliberată şi din arestul la domiciliu şi plasată sub control judiciar, ce-i drept, doar pentru o săptămână. Pe 25 octombrie, magistraţii Curţii de Apel Chişinău au decis să o trimită, din nou, pe Marina Tauber în arest la domiciliu. În tot acest timp, Partidul Politic "Şor" a organizat la Chişinău zeci de proteste antiguvernamentale.
Oamenii legii au documentat mai multe episoade privind finanţarea ilegală a acestor proteste. Pe 24 octombrie, în ziua când Marina Tauber a fost plasată în arest la domiciliu, Procuratura Anticorupţie a efectuat o amplă operaţiune în diferite localităţi din Republica Moldova, în urma căreia a ridicat aproximativ 3,5 milioane de lei. Suma era repartizată în pungi negre pe xcare erau trecute denumirile unor localităţi. Potrivit acuzatorilor, banii erau destinaţi cheltuielilor săptămânale pentru organizarea protestelor din Chișinăului. Procurorii au precizat că sumele plătite participanţilor erau între 400 de lei şi 100 de dolari.
VERONICA DRAGALIN, şef, Procuratura Anticorupţie: „Din mai multe locaţii, am ridicat aproximativ 20 de pungi negre. Într-o pungă neagră cu cuvântul Călăraşi am găsit suma de peste 25 de mii de lei.”
În dosarul privind finanţarea Partidului Şor a fost reţinuţi mai mulţi lideri regionali, iar preşedintele formaţiunii, Ilan Şor, a recunoscut că i-a plătit pe oameni pentru a participa la protestele din Chişinău. Deputatul fugar a acuzat partidul de guvernare şi conducerea Republicii Moldova de răfuială politică.
ILAN ŞOR, preşedinte, Partidul "Şor": „Eu voi da bani pentru drum şi mâncare fiecărei persoane. Iată ce fac. Şi eu confirm că fac asta.”
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi prim-ministrul Natalia Gavriliţa au refuzat, în repetate rânduri să comenteze acuzaţiile lansate de oligarhul fugar. Au declarat, doar, că protestele în centrul oraşului Chişinău au fost organizate cu bani furaţi. Până acum, niciun personaj vizat de dosarele importante de cercetare din Republica Moldova nu a ajuns în spatele gratiilor. Procurorul general interimar, Ion Munteanu, spune că a sesizat tergiversarea examinării acestor cauze, iar motivele sunt multe şi diferite.
ION MUNTEANU, procuror general interimar: „Încărcarea instanţelor de judecată cu cauze contravenţionale. Nu este de neglijat deloc rolul participanţilor la judecată, îndeosebi a avocaţilor. În opinia mea, deseori se abuzează la dreptul de apărare şi se întreprind măsuri în vederea tergiversării cauzelor penale. Totodată, eu văd şi o anumită reticenţă din partea judecătorilor şi lipsa curajului de pronunţare a sentinţei pe cazurile de rezonanţă.”
NATALIA GAVRILIŢA, prim-ministrul Republicii Moldova: „Sunt încă foarte multe persoane în sistem care încearcă să pună piedici la reformarea justiţiei. Am făcut foarte multe modificări legislative pentru ca să poată trece mai uşor procesul, să putem avea finalitate mai curând. O mare realizare este începerea procesului de evaluare externă a judecătorilor şi procurorilor care va aduce rezultate în anul 2023.”
Autorităţile de la Chişinău recunosc că este binevenit sprijinul partenerilor de dezvoltare în vederea elucidării circumstanţelor şi tragerii la răspundere a celor care apar în cazele penale de rezonanţă.
NICOLAE BOICO, reporter TVR MOLDOVA: „La sfârşitul lunii octombrie, Ilan Şor şi Vladimir Plahotniuc, ambii daţi în urmărire internaţională, au fost incluşi, de Statele Unite al Americii, în lista persoanelor supuse sancţiunilor. Reprezentanţii ambasadei SUA în Republica Moldova au venit, în scurt timp, cu precizări. Sancţiunile sunt aplicate de Departamentul Trezorerie al Statelor Unite şi vizează inclusiv persoanele şi entitățile asociate lui Şor şi Plahotniuc.”
Sancţiunile aplicate presupun că celor doi oligarhi le sunt blocate conturile sau orice active de pe teritoriul SUA. De asemenea, sunt interzise tranzacțiile către aceste persoane, inclusiv accesul lor în Statele Unite.
EXCELENŢA SA KENT DOYLE LOGSDON, ambasadorul SUA în Republica Moldova: „Se constată că aceste persoane şi entităţi s-au amestecat în procesul electoral din Republica Moldova în interesul Federaţiei Ruse, acţionând inclusiv pentru a sprijini interesle Federaţiei Ruse.”
La începutul lunii decembrie şi Marea Britanie s-a alăturat sancţiunilor impuse de Statele Unite, iar ulterior Lituania şi Canada. Ministerul Justiţiei de la Chişinău a elaborat, la rândul său, un proiect care transpune în legislaţia naţională legea Magnitsky, din SUA. Documentul arată care vor fi persoanele fizice și juridice ce vor putea fi subiectul unor sancțiuni internaționale, transpuse pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul este în consultare publică.
SERGIU LITVINENCO, ministrul Justiţiei: „Aceste sancţiuni vor constitui un imbold, moral mai degrabă pentru autorităţile statului Republica Moldova pentru a se mişca mai repede , atât cu investigaţii, dacă ne aflăm la etapa urmrării penale, cât şi a examinarăii dosarelor,dacă vorbim de dosarele trimise în judecată.”
În anul 2022, autorităţile Republicii Moldova au implementat o serie de reforme menite să îmbunătăţească sistemul juridic, inclusiv cel judecătoresc. Principalul obiectiv a fost şi rămâne lupta cu fenomenul corupţiei, susţin responsabilii de la Chişinău. Una dintre cele mai mari realizări este fondarea comisiei pree-veting, creată special pentru evaluarea integrității viitorilor lideri din justiție. Un alt obiectiv important atins în 2022 a fost revenirea în administrarea statului a Aeroportului Internaţional Chişinău, concesionat în 2013, în condiţii obscure. Autorităţile basarabene rămân, însă, restanţiere la mai multe capitole, dar promit că în 2023 vor continua să fac progrese spre un sistem juridic modern, în beneficiul oamenilor.
