Îşi trăiesc viaţa pe străzile Chișinăului, dorm în clădiri abandonate şi cerşesc mila trecătorilor. Este vorba despre sute de copii şi adolescenţi care, deşi au părinţi şi casă, preferă traiul pe străzi. Mulți dintre ei fură și chiar se droghează, iar cei care ajung în centrele de plasament fug și de acolo. Mai grav e că unii pot cădea în plasa traficanților de persoane sau pot fi abuzați sexual.
Din păcate, autoritățile sunt neputincioase în fața acestei situaţii. Deși au înfiinţat mai multe servicii specializate şi au creat tot felul de mecanisme, acest fenomen ia amploare pe an ce trece. Statul nu ştie câți copii se află acum în stradă. Iar poliţia nu are în evidenţe decât cazurile în care micuţii au fugit de acasă sau din centrele de plasament. Datele alarmante arată că, în acest an, au fost înregistrate aproape 600 de cazuri de plecări voluntare de acasă sau din centrele de plasament, în care au fost implicaţi peste 400 de copii. 02:16
ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Cifrele arată că, din cei 221 de copii care au fugit de acasă în 2023 mai mult de jumătate au recurs la acest gest pentru prima dată. Cei mai mulţi au vârste între 14 şi 17 ani. Statisticile mai arată că fetele îşi părăsesc casa mai des decât băieţii. Cei mai mulţi copii provin din familii obişnuite, au ambii părinţi şi sunt din zonele rurale.”
COPIII CARE AU FUGIT DE ACASĂ
NUMĂRUL 221 DE COPII
VÂRSTA 14-17 ANI
COPIII CU AMBII PARINTI 119
Cel mai des, copiii sunt găsiţi la prieteni, cunoscuţi sau în locuinţe părăsite. Potrivit poliției, un loc unde se adăpostesc copiii este clădirea Hotelului Național. Am mers acolo, însă nu am găsit niciun minor. Cert este că am găsit mai multe paturi improvizate, haine, semn ca acolo vine și trăiește cineva. În aceasta clădire am surprins-o și pe Olga. Femeia spune ca de zeci de ani trăiește în stradă, alături de alte persoane, printre care și copii.
„Sunt minori care consumă narcotice. Sunt care au familie. Ei vin mereu acolo, la al treilea etaj.”
ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Dorinţa de a fi independent, frica, sărăcia, certurile şi violenţa din familie sunt principalele motive invocate de copiii care fug de acasă. Unii micuţi hoinăresc pe drumuri cu lunile şi rareori se întorc acasă din proprie iniţiativă. Cel mai des, poliţia e cea care le dă de urmă. Doar că uneori aventura micuţilor fugari poate avea un final tragic.”
Norocul copiilor care găsesc un refugiu umblând pe drumuri este dacă ajung să fie găsiţi la timp de autorităţi şi să fie duşi la centre de plasament. Este şi cazul acestei fete de 14 ani, orginară dintr-o localitate din ţară. Mama ei e plecată peste hotare şi a fost lăsată în grija bunicilor. Copila nu s-a încadrat în familie şi obişnuia să fugă de acasă.
„Nu mă înţelegeam cu familia. Mai exact, cu bunica nu mă înţelegeam şi de asta fugeam de acasă. Bunica e un fel de om care deja e bătrână şi are alt caracter. Pe mine nu mă înţelege.”
Fata spune că venea la Chişinău şi pleca acasă când ea avea chef. Din păcate, anul acesta a fost abuzată sexual, iar autorităţile au decis să o plaseze acum o lună, într-un centru de plasament din ţară.
„- Tu când plecai de acasă unde te duceai? - Mă duceam la Chişinău şi aveam acolo prieteni şi puteam rămânea pe noapte. Dar ajungeam într-un final acasă. Ori mă duceam la moşul meu. De aici nu fug. Aici e mai aproape şcoala şi fotbalul. Joc fotbal.”
Majoritatea copiilor aleg să hoinărească pe drumurile din Chişinău. Direcţia generală pentru protecţia copilului din Capitală nu duce o evidenţă a celor care se află în stradă, însă cunosc că 1874 de minori se află în situaţii de risc.
ANA BEZOBRAZOVA, şeful adjunct, Direcţia generală pentru protecţia copilului Chişinău: „Pentru a ajuta aceşti copii, noi avem un serviciu - Complexul de servicii în situaţii de stradă, care realizează zilnic razii pe străzile municipiului Chişinău şi identifică copiii în stradă. Deja îi ia, se clarifică cu situaţia acestuia, ia legătura cu autoritatea locală sau cu familia.”
La Serviciul Asistenţă Stradală din Capitală sunt la evidenţă în jur de o sută de copii, iar în prezent acolo sunt adăpoştiţi şapte copii.
SILVIA TINCU, administratorul Serviciului Asistenţă Stradală din Chişinău: „Ei stau la noi în dependenţă de ocupaţia pe care o fac. Când este vorba de lecţii, ei cumva se eschivează. Nu doresc să aibă o anumită responsabilitate. Da, avem şi copii care părăsesc serviciul fără să ne anunţe. Respectiv în cazul dat noi anunţăm serviciul.”
„Cei mai mulţi copii sunt din Republică. Sunt din municipiu, dar mai puţini. Cu părere de rău, sunt autorităţi, primari care zic: "ce să-i mai facem? Nu are astăzi să venim să-l preleuăm, dacă el până seara va fi înapoi acolo".”
În Chişinău mai funcţionează şi patru centre în care sunt plasaţi copiii orfani, ale căror părinţi sunt decăzuţi din drepturile părinteşti sau care nu îşi exercită aşa cu trebuie atribuţiile. Centrele sunt de tip de deschis, iar copiii pot ieşi liber, însă mai trebuie să respecte şi un regulament intern.
ELENA MITITELU, pedagog social: „De dimineaţă până la ora 14:00 copiii sunt la şcoală. După aceea se întorc acasă, servesc prânzul. Mai iese la plimbare şi seara deja e cina. Fiecare are odaia lor separată. Noi avem un regim care trebuie să-l îndeplinească. La ora stabilită trebuie să se întoarcă înapoi acasă.”
Deşi le oferă un şir de servicii, unii copii fug şi din centrele de plasament. Potrivit datelor poliţiei, anul acesta, peste 230 de minori au fugit intenţionat din aceste centre.
ANA BEZOBRAZOVA, şeful adjunct, Direcţia generală pentru protecţia copilului Chişinău: „Într-adevăr că posibil nu este ideal şi ar fi bine să fie create servicii de specializare înaltă. La moment a fost pus de cadrul legal un aspect de prevenire. Menţionez că în acest aspect în municipiul Chişinău au fost deschise 10 centre de zi pentru copiii în situaţii de risc.”
În unul dintre centrele de plasament în situații de risc se afla şi o minora care este suspectată de omorul de la sfârşitul lunii septembrie, de la Teleneşti. Aceasta împreună cu o prietenă, la fel minoră, s-ar fi luat la ceartă cu o bătrână. Conflictul a degenerat în bătaie, iar în urma traumatismelor primite, victima a murit. Cert este că acea minora nu este la prima abatere şi obşinuia frecvent să fugă din acel centru. Poliţia a înregistrat în cazul ei peste 50 de plecări.
VIOREL CERNĂUŢEANU, şeful Poliţiei Naţionale: „Această tânără doar pe parcursul anului 2023 a avut 52 de plecări din centrul de plasament. Să ne dăm seama de câte ori doar în cazul unei persoane am fost sesizaţi despre plecare şi să întreprindem acţiuni de localizare.”
ANA BEZOBRAZOVA, şeful adjunct, Direcţia generală pentru protecţia copilului Chişinău: „De 51 de ori fata s-a întors înapoi. De 51 de ori fata a avut asistenţă psihologică. De 51 de ori a avut discuţii, a fost hrănită. I s-a schimbat hainele, găzduirea. Niciun fel de alte acţiuni. Copilul este asistat, doar că la acele 51 de ori au mai fost şi echipe multidisciplinare. Fetiţa a fost plasată şi în spital.”
Datele alarmante arată că şi alţi 200 de copii au comis infracţiuni. Aproape 600 de minori au devenit victime, dintre care jumătate au fost abuzaţi sexual.
SVETLANA GOREA, psiholog: „Ei nimeresc în stradă unde deja sunt grupuri cu alţi copii mai mari sau de aceiaşi vârstă. Sau se ocupă cu furtul, sau se ocupă cu diferite violenţe sau sunt victimele deja care nimeresc deja în plasa proxeneţilor. În plasa persoanelor care îi ademenesc pe aceşti copii cu diferite bunuri şi îi fac cerşetori, hoţi.”
VIOREL CERNĂUŢEANU, şeful Poliţiei Naţionale: „Cu părere de rău, avem şi cazuri în care copiii sunt atraşi în cercuri unde se consumă substanţe stupefiante, care cumva devine iarăşi un flagel destul de periculos pentru aceşti tineri.”
Situaţia este alarmantă şi în raioanele din ţară. De exemplu, la un centru de plasament din Soroca au fost plasaţi doi fraţi orfani, însă aceştia pe parcursul unui an de zile au fugit de zeci de ori la casa părintească. Motivul ar fi fost animalele domestice de care nu aveau nimeni grijă.
„Ei plecau împreună. Noi mergeam, îi aduceam. Când poliţia mergea, când noi. Nu putem să-i ţinem aici forţat. Copilul trebuie singur să decidă vrea el să fie beneficiarul centrului, are nevoie el de aceste servicii sau nu.”
Un alt raion cu peste 50 de cazuri în care copiii fug de acasă este şi Anenii Noi.
ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „De exemplu, anul acesta numai în raionul Anenii noi, 37 de copii au fugit de acasă, iar 49 din centrele de plasament. Poliţia are în evidenţă 25 de copii care creează deseori probleme de acest fel. 19 dintre ei fug frecvent de acasă sau din alte forme de plasament iar şase minori nu merg la şcoală.”
COPIII FUGARI DIN ANENII NOI
FUGĂ DE ACASĂ 37 COPII
FUGĂ DIN CENTRE DE PLASAMENT 49 COPII
LA EVIDENŢA POLIŢIEI 25 COPII
FUG REPETAT 19 COPII
sursa: IP Anenii Noi
ROMAN OJOVAN, reprezentant al IP Anenii Noi: „Practic au apărut locuri noi. Dacă înainte era mai uşor, căci majoritatea din copiii care abandonau se deplasau în municipiul Chişinău, era mai interesant, mai multe distracţii. Acum este diferit, merg în raioane. De multe ori şi la nordul Republicii am depistat copiii.”
Mai multe cazuri de abandon s-au înregistrat şi la Centrul de reabilitare şi integrare socială din Anenii Noi.
TATIANA BOSTAN, şeful Centrului reabilitare şi integrare socială din Anenii Noi: „Erau aşa cazuri, mai ales vara. Era vorba despre copii de la 13 până la 15 ani.”
Autorităţile din Anenii Noi recunosc că lipsa de specialişti afectează activitatea, iar uneori copiii recurg la aceste gesturi, deoarece nu primesc consiliere corespunzătoare.
ROMAN OJOVAN, reprezentant al IP Anenii Noi: „Spre exemplu, funcţiilor la direcţia asistenţă socială este prevăzută, dar mai mult de 12 luni nu există specialist psiholog. La Inspectoratul Poliţiei Anenii Noi, la fel, nu există, deşi este prebăzută funcţie. La Serviciul Asistenţă psiho-pedagogică din cadrul direcţiei educaţie sunt prevăzute mai multe funcţii, dar activează doar un singur psiholog.”
TATIANA BOSTAN, şeful Centrului reabilitare şi integrare socială din Anenii Noi: „Avem nevoie totuşi de specialişti. De exemplu, la noi era probleme cu psihologul. Am găsit specialist care să lucreze. Totuşi, la noi psihologul e pe jumătate de unitate, dar trebuie să fie non stop.”
Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului susţine că lipsa de servicii şi asistenţă corespunzătoare - poate genera consecinţe grave. Instituţia anunţă că s-a autosesizat în 32 de cazuri în care copiii au avut de suferit sau li s-a încălcat drepturile. Ombudsmanul Copilului spune că monitorizează toate instituţiile responsabile de acest domeniu şi în fiecare caz vine cu nişte concluzii şi cu recomandări.
VASILE COROI, Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului: „Mult prea des, aceste servicii nu sunt disponibile. Nu sunt accesibile. Nu sunt acceptabile şi nu sunt de calitate. Autorităţile ar trebui să identifice timpuriu cazurile acestor copii aflaţi în situaţii de risc, să identifice familiile în dificultate şi să le acorde sprijinul necesar. Faptul că nu se identifică la timp aceşti copii este datorat şi uneori insuficienţei profesioniştilor.”
Deşi sunt obligaţi prin lege ca să acorde asitenţă copiilor în sistuaţii de risc, poliţia spune că unele autorităţi publice locale intenţionat neglijează cerinţele.
VIOREL CERNĂUŢEANU, şeful Poliţiei Naţionale: „Poliţia deja văzând aceste sesizări care vin în adresa APL-ului nu mai sunt pe măsura eficienţei şi aceste şedinţe nu aduc nimic progresiv în raport cu minorii care pleacă frecvent. Acolo unde vedem că acţiunile sunt făcute doar de formă, noi am iniţiat deja şi proceduri contravenşionale, pentru a trage la răspundere autorităţile publice locale, pentru lipsa de acţiuni şi măsuri.”
SVETLANA GOREA, psiholog: „Nu se ocupă de psihoterapiele comportamentale şi iată aici este zona cea mai sensibilă. Dacă s-ar face profilaxia comportamentului deviant, la etapele acestea. Cândva erau şcoli de corecţie. Nu există programe care să fie obligatorie să le treacă, de psihoterapie, nu doar copiii, dar şi părinţii şi tutelele acestora.”
Reprezentanţii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale recunosc că nu sunt servicii sufieciente pentru a ajuta aceşti copii.
ALEXEI BUZU, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale: „Lucrăm la moment cu colegii noştri de la Ministerul Justiţiei, MInisterului Afacerilor Interne, pentru a elebora un nou model de servicii, de intervenţii pentru acest grup de copii.”
Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale dă garanţie că până la sfârşitul anului va fi gata noul concept de servicii pentru copiii în situaţii de risc.
ALEXEI BUZU, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale: „Începând cu 2024 vom face aceste investiţii. Vom crea acele programe de intervenţie, pentru ca să ajutăm să reabilităm aceşti copii. Este vorba de o abordare mult mai integrată. Pe de o parte trebuie să asiguri locuinţe, tratament. Sunt probleme de dependenţă de alcool, de alte substanţe nocive.”
În 2022, autorităţile responsabile de protecţia copilului aveau în evidenţă peste 13 mii de minori aflaţi în situaţii de risc.
