Social

Alimentele ne mănâncă jumătate din bugetul lunar

post-img
Potrivit Biroului Naţional de Statistică, veniturile medii lunare au constituit, în 2024, aproximativ 5.800 de lei pentru o persoană

Basarabenii cheltuiesc lunar cei mai mulţi bani pentru mâncare, conform Biroului Naţional de Statistică. După ce plătesc utilităţile, transportul şi cele necesare pentru întreţinerea locuinţei, oamenii se mai gândesc şi la sănătate şi educaţie. Deşi anul trecut veniturile s-au majorat cu 9%, cheltuielile au crescut şi mai mult - cu peste 13 la sută.

Sorina Pahomi, o tânără mamă din Chişinău, se află în concediu de îngrijire a copilului. Iar responsabilitatea de întreţinere întregii familii cade pe umerii soţului. Femeia povesteşte că salariul acoperă doar cheltuielile de bază.

SORINA PAHOMI, locuitoare Chişinău: Salariile nu prea cresc, dar preţurile cresc. - Reuşiţi să acoperiţi cheltuielile? Reuşim, dar nu-ţi mai ajunge nimic pentru micile plăceri. Dacă mai vrei o vacanţă, mai vrei o călătorie undeva, trebuie să strângi cureaua, însă nevoile de bază ţi le acoperi.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, veniturile medii lunare au constituit, în 2024, aproximativ 5.800 de lei pentru o persoană. Este o creștere cu 9,1% față de anul 2024. Mai mult de jumătate provin din salarii - 55,4%. Ponderea prestaţiilor sociale este de 21,5%.



VIOREL GÂRBU, expert economic: Noi nu trăim într-o ţară atât de omogenă, precum credem. E o diferenţă mare între Chişinău şi restul ţării, aici vedem şi la nivelul dezvoltării economice, servicii publice. Noi trebuie să fim eficienţi în plan economic. Avem o creştere economică de 2%, în condiţiile în care suntem şi aşa foarte săraci. Media faţă de cea europeană este de 15-17%.

Potrivit BNS, anul trecut, aproape jumătate din bugetul lunar al unei persoane a fost cheltuit pe produse alimentare, 16 la sută pe utilităţi, 8 procente pentru serviciile de transport, 7% pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, iar 6 la sută pe mobilier şi electrocasnice.


LILIA ŢURCANU, jurnalist TVR MOLDOVA: Datele oficiale mai arată că oamenii de la sate depind mai mult de transferurile din afara țării, în comparație cu cei de la orașe. Ponderea remitenţelor este de 8% față de 6,7% în cazul populației din mediul urban. La fel, în cazul populației rurale, prestațiile sociale de care beneficiaza reprezintă un sfert din totalul veniturilor.

author-img_1

Lilia Țurcanu

Reporter