2024 a fost un an plin de premiere teatrale. 48 la număr, toate adunând sute de spectatori. Nu au lipsit tradiţionalele colaborări dintre actorii din Republica Moldova şi Romania.

PAVEL BARTOŞ, actor, România:  Mi-am dorit enorm de mult această colaborare. Cred că de aceea am intrat în acest proiect împreună cu Teatrul Naţional Satiricus Ion Luca Caragiale din Chişinău şi Teatrul Stela Popescu din Bucureşti.

ADA MILEA, regizor, România: Şi am făcut nişte cântecele pe care le interpretează actorii şi la instrumente şi la voci şi la personaje, mai ales la personaje, îi ador pe oamenii de aici, fac nişte lucruri minunate.

Artişti din Republica Moldova au participat la cea de-a 58-a ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică "Mărţişor". In martie, festivalul a adunat în sălile din Chişinău aproape 33 de mii de spectatori. Martisorul a fost dus şi în 10 oraşe europene, unde actorii Teatrului Naţional "Mihai Eminescu" din Chişinău au prezentat spectacolul "Steaua fără Nume".

PETRU HADÂRCĂ, director, Teatrul Naţional "Mihai Eminescu": Pentru TNME a fost plin de evenimente. Am avut 5 premiere. Am avut premiera August, în regia lui Sandu Cozub, după care Grădina de Sticlă, după care Fiul. A fost un an plin, bogat de evenimente, cu acel turneu european Mărţişor teatral în toată lumea, susţinut de Ministerul Culturii, susţinut de Guvern, de diaspora, susţinut de ambasadele atât de cele din Bucureşti, cât şi de cele din Chişinău.  

REPUBLICA MOLDOVA, INVITAT DE ONOARE LA BOOKFEST 2024

Tot în 2024, Republica Moldova a fost invitat de onoare la Salonul Internaţional de Carte Bookfest 2024 de la Bucureşti, aflat la cea de-a 17-a ediţie. "Te cuprind Republica Moldova", a fost sloganul evenimentului care a reunit nume importante ale literaturii române.

EMILIAN GALAICU-PĂUN, scriitor: Pe deoparte lucrează în timp adică are două repere temporare foarte exacte ziua morţii lui Gagarin şi 7 aprilie 2009, când s-a lăsat cu victime atunci. Dar este vorba şi despre un roman al câtorva straturi culturale.

In 2024, a fost instituit, în premieră, Fondul Naţional al Culturii, un nou mecanism de susţinere financiară a programelor şi proiectelor culturale şi editoriale.

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: Fondul Culturii a fost înfiinţat şi a concentrat pentru anul 2024 o sumă de 29 de milioane de lei, ceea ce nu este mult, dar este mult mai mult, decât a fost anterior.

ANSAMBLUL HECENII, FENOMEN ARTISTIC

Dacă e să vorbim despre oamenii care au marcat domeniul cultural, atunci, cu siguranţă, ansamblul folcloric Hecenii şi lăsat amprenta după ce  s-a clasat pe locul trei în finala unei emisiuni TV.

Aceşti copii talentaţi au reuşit să impresioneze publicul de pe ambele maluri ale Prutului, însă, povestea lor este tristă. Este o realitate pe care o împărtăşesc şi alte colective artistice din Republica Moldova  care nu au conditii minime de pregatire.

DIONISIE COBÎLAŞ, coregraful Ansamblului Hecenii: Pe data de 19 noiembrie am înaintat un demers în adresa Guvernului pentru a solicita încă două milioane de lei pentru construcţia casei de cultură. Având în vedere că am elaborat o schiţă de proiect, am făcut un mini deviz de cheltuieli care cât de cât ar fi aproape cu cheltuielile care noi de fapt o preconizam pentru construcţie. Toate aceste chestii le-am anexat la demers. Din păcate am primit refuz. Am primit o altă soluţie de la guvern să aplicăm la proiectul satul european.

DRAMA MONUMENTELOR ISTORICE

Printre problemele care marchează cultura sunt şi monumentele istorice care zac în păragină. Este şi cazul unei portiuni de caldarâm istoric de pe strada 31 August.

MĂDĂLINA COCIU, jurnalist TVR MOLDOVA: După cum puteţi vedea în spatele meu, în cei doi ani de la descoperirea pavajului istoric, vechi de un secol, nu s-a schimbat mare lucru. Tabloul întregii zone rămâne trist. Porţiunea de stradă s-a transformat într-o parcare improvizată, iar pentru pietoni accesul este foarte dificil..

Situaţia este tristă şi în cazul Filarmonicii Naţionale. Au trecut patru ani de la incendiul devastator care a distrus clădirea iar autorităţile nu au găsit bani nici măcar pentru un studiul de fezabilitate. Artiştii Filarmonicii susţin concerte la Palatul Republicii.

MĂDĂLINA COCIU, jurnalist TVR MOLDOVA: Clădirea, care era cândva plină de spectatori, iar pe scenă răsunau capodopere muzicale, acum zace în paragină. Artiştii îşi amintesc cu nostalgie de ropotele de aplauze din partea iubitorilor muzicii clasice şi contemporane.

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii:  Sunt reproşuri şi sunt reproşuri fondate, că iată în aceşti ani nu s-a restaurat mai nimic şi asta este adevărat. De restaurat nu s-a restaurat, pe deoparte. Pe de altă parte, noi am primit o moştenire cu atâte bube, atâtea crime în domeniul patrimoniului construit, încât iată dezlegarea acestui nod gordian ia foarte mult timp. Din diferite motive de partid, de luptă politică, de luptă tactică, dar dialogul trenează.

PRIORITĂŢI ÎN CULTURĂ PENTRU ANULUI 2025

Pentru anul 2025, Ministerul Culturii are un buget de peste 743 de milioane de lei, o creştere cu 3,5% faţă de 2024. Proritatea rămâne  crearea unei reţele culturale în Republica Moldova, cu implicarea comunităţilor locale.

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: Viaţa culturală a fiecărei comunităţi trebuie de dezvoltat, trebuie de făcut schimb între aceste comunităţi, aprecierea vine între comunităţi, este un sistem nervos şi un circuit sangvin, care de fap şi înseamnă cultură.  Ne dorim foarte mult crearea unui fond de restaurare în Republica Moldova, nu a proprietăţilor aflate în gestiunea Ministerului Culturii dar şi celelalte din ţară, din sate trebuie să fie restaurate, dar cel mai important valorificate.

Anul 2025 este consacrat celebrării operei şi personalităţii lui Mihai Eminescu. Pe parcursul anului vor fi organizate un şir de acţiuni şi manifestări culturale dedicate marcării a 175 de ani de la naşterea poetului.