Parlamentul va examina joi, într-o ședință cu ușile închise, proiectul de hotărâre privind aprobarea structurii generale și a efectivului Armatei Naționale. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care spune că măsura vine în contextul necesității de modernizare și consolidare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova pe fondul situației de securitate din regiune.
Documentul conține informații clasificate drept secret de stat, astfel că la ședință vor avea acces doar deputații și un număr restrâns de angajați ai Secretariatului Parlamentului.
„Deputații vor avea acces la ședință în baza legitimației, dar nu vor avea voie să aibă asupra lor niciun fel de dispozitiv electronic - telefon, laptop, ceas etc.)”, a spus Igor Grosu.
Președintele Comisiei parlamentare integrare europeană, Marcel Spătari, a declarat, la o emisiune la JurnalTV, că situația de securitate impune pregătirea unor intervenții mai ample. El a precizat că ședința de joi ar putea fi una dintre primele ședințe parlamentare din ultimii ani în care deputații vor avea acces la informații clasificate privind capacitățile de apărare ale țării.
„Ministerul Apărării se pregătește pentru intervenții mult mai serioase”, a declarat Spătari, adăugând că nu știe deocamdată detaliile care urmează să fie prezentate de minister în Parlament.
În același timp, el a amintit de sprijinul financiar acordat Republicii Moldova prin Instrumentul European pentru Pace. În iulie, Consiliul UE a aprobat un nou pachet de 120 de milioane de euro pentru consolidarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova, inclusiv pentru un sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune. Sprijinul total acordat Republicii Moldova prin acest mecanism a ajuns astfel la 317 milioane de euro.
Guvernul a anunțat anterior că până în 2030 urmărește modernizarea sistemului național de apărare și adaptarea acestuia la riscurile actuale de securitate.
Între timp, experții susțin că Republica Moldova are nevoie de noi capacități pentru supravegherea frontierei și pentru protejarea spațiului aerian. Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate, a declarat în cadrul aceleiași emisiuni la JurnalTV că printre soluții ar fi și instalarea unor senzori termici și acustici care să permită monitorizarea întregii frontiere, precum și dezvoltarea unor sisteme pentru interceptarea dronelor. Potrivit lui, în Republica Moldova a început deja dezvoltarea unui know-how în domeniul dronelor de interceptare, ce ar fi fost aplicat în România, însă legislația actuală din țara noastră limitează utilizarea unor astfel de soluții.
De la începutul războiului Rusiei în Ucraina, în jur de 90 de drone au survolat ilegal spațiul aerian al R.Moldova, unele s-au prăbușit și au explodat pe teritoriul republicii.
