Săptămâna trecută, şefa statului şi președintele Parlamentului, Igor Grosu, au discutat cu primarii localităților din UTA Găgăuzia și membrii Adunării Populare, în contextul blocajului în organizarea alegerilor din autonomie. 

Această situaţie vine pe fondul unor neînțelegeri între autoritățile centrale și cele regionale pe acest subiect. Autoritățile de la Comrat insistă ca alegerile să fie organizate de o comisie electorală locală, în timp ce Chișinăul vrea desfășurarea scrutinului sub egida Comisiei Electorale Centrale. 

În contextul în care au subliniat, în repetate rânduri, importanța alinierii proceselor electorale din autonomie la legislația națională, autorităţile de la Chişinău consideră că înființarea grupului de lucru comun este un pas pentru depășirea acestui blocaj și stabilirea unui calendar electoral acceptat de toate părțile.

Adunarea Populară a Găgăuziei a fost somată de Cancelaria de Stat să anuleze mai multe decizii adoptate pe 17 martie 2026, considerate ilegale. Notificarea, transmisă pe 23 martie, vizează hotărârile privind componența unei comisii electorale, reglementarea alegerilor regionale și stabilirea datei scrutinului.

Anterior, legislativul de la Comrat decisese organizarea alegerilor pe 21 iunie 2026, însă autoritățile centrale susțin că această decizie contravine Codului electoral național în vigoare. Potrivit Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, Adunarea Populară a operat cu prevederi și structuri neconforme legii, inclusiv prin instituirea unei Comisii Electorale Centrale desființate în 2023 și utilizarea unor termeni inexistenți în legislația electorală națională.

De altfel, Curtea Supremă de Justiție a suspendat încă din 20 ianuarie decizii similare ale legislativului regional, adoptate în baza cadrului normativ vechi. Autoritățile subliniază că, potrivit legislației în vigoare, doar structurile electorale prevăzute de Codul electoral pot organiza alegeri, iar crearea unor organe paralele este ilegală.