Rabia este o amenințare sanitară pentru oameni și animale. Numai in acest an, în Republica Moldova au fost confirmate zeci de cazuri de imbolnavire la animale. Peste patru mii de oameni au fost mușcați sau zgâriați de vietatile din gospodărie sau pe strada. Fiecare focar de rabie trebuie tratat cu maximă seriozitate. Boala este mortală odată ce apar primele simptome. Cel mai recent caz a fost înregistrat în satul Dănceni, raionul Ialoveni, unde o pisică infectată a dus la instituirea carantinei in toată localitatea.
NICOLAI CATAN, medic veterinar: Pisica a fost plecată trei sau patru zile şi, când a venit, a venit cu semne, bătută, din spusele lui, dezorientată, salivaţie chiar. A sunat la Direcţia Sanitar-Veterinară, la Oficiul Ialoveni, s-a izolat animalul, s-a luat la evidenţă 14 zile, cât prevede legislaţia. La care, timp de trei-patru zile, a decedat animalul.
După moartea animalului, analizele de laborator au confirmat rabia. Îngrijorător este că, înainte de a fi izolat, animalul intrase deja în contact cu membrii familiei.
NICOLAI CATAN, medic veterinar: Băiatul care a fost în contact a fost zgâriat şi urmează şi primeşte toate vaccinurile contra rabiei. Inclusiv toată familia, că până la urmă a avut contact.
Pentru a preveni apariția unor noi cazuri, autoritățile au început o campanie de vaccinare gratuită a animalelor. Timp de trei zile, locuitorii din Dănceni pot veni la punctele amenajate special pentru imunizare. Acești soți au venit cu cei doi câini ai gospodăriei. Deși animalele sunt ținute legate, se tem că virusul ar putea fi adus de câinii fără stăpân.
Vaccinul este oferit gratuit prin programul strategic de prevenire a rabiei și este administrat în localitățile unde există risc. În clinicile veterinare, prețul pentru vaccinarea preventivă a animalelor de companie este între 55 și 150 de lei.
Imunizarea animalelor se face de la vârsta de 12 săptămâni. Anticorpii se păstrează până la doi ani, dar, după legislaţia veterinară, este obligatoriu de administrat vaccinul o dată pe an.
NATALIA CATAN, felcer veterinar: Vaccină contra rabiei este destulă. Noi am primit, în stoc avem 5 mii de doze pentru raionul Ialoveni, dintre care s-au mai vaccinat multe sate. Dar mai ales când apar focare de acestea noi trebuie să acţionăm imdeiat.
Campania de vaccinare nu se desfășoară doar în punctele special amenajate. În cazul proprietarilor care nu se pot deplasa, echipele veterinare merg direct la domiciliu. Dănceni este doar una dintre numeroasele localități din raion unde s-a impus intervenția de urgență în ultimele luni.
NATALIA CATAN, felcer veterinar: Costeşti, Ialovani, Zâmbreni, Horăşti, Răzeni, Horodca. Am avut caz de rabie la Horodca. Acolo o bovină s-a îmbolnăvit, de la un pădurar şi am făcut vaccina aceatsa de necesitate. – Asta de la începutul anului? – În lunai iunie chiar.
Apariția focarelor de rabie este influențată și de circulația virusului în fauna sălbatică, în special în zonele unde există populații mari de vulpi.
NATALIA CATAN, felcer veterinar: În ultima perioadă, cazuri de rabie sunt. Iată, a fost şi la Nimoreni, mai ales aici, împrejurul pădurilor, unde sunt fâşiile acestea forestiere, de la fauna sălbatică. Foarte mult o răspândesc vulpile. Şi, necătând că este campania aceasta de vaccinare a faunei sălbatice, animalele fără stăpân circulă şi aduc boala, iată, şi în sat, iar lumea are probleme.
Pentru veterinari, intervențiile pe teren nu sunt lipsite de riscuri. Animalele speriate sau nesocializate pot reacționa agresiv în timpul procedurilor.
NICOLAI CATAN, medic veterinar: Putem oricând să ne atace, să ne muşte sau prin rană, dar ne protejăm, spirt, facem periodic dezinfecţie, la moment schimbăm mănuşile, dar riscul întotdeauna este. Acum trei ani tot am fost expus şi am fost odată atacat de o pisică, cum este pisica blândă zgîrie rău. Aşa am păţit şi eu. Şi am fost atacat, repsectiv am primit eu singur toate vaccinele contra rabiei.
Pe perioada celor 30 de zile de carantină, deplasarea animalelor este restricționată în Dănceni, iar autoritățile monitorizează atent situația. Localitatea vecină Suruceni, precum și sectorul de vile din apropiere, au fost incluse în zona de supraveghere, unde urmează să fie vaccinate animalele.
VICTORIA BUTUC-GURANDA, primar, satul Dănceni: Nu este nici o restricţie de a circula pentru cetăţeni pentru că am avut şi astfel de întrebări. În principiu este să monitorizăm, animalele de companie. În special pisicile şi căţeii, modul lor de comportament.
Persoanele sunt încurajate să raporteze orice suspiciune de rabie. În cazul ovinelor, bovinelor și cailor, proprietarii beneficiază de despăgubiri din partea statului dacă este confirmat un caz de rabie. Valoarea prejudiciului este stabilită în funcție de valoarea animalului. Specialiștii avertizează însă că, odată instalată boala, nu există tratament antirabic nici pentru oameni, nici pentru animale.
NICOLAE MALANCEA, inspector principal, Direcția sănătatea și bunăstarea animalelor, ANSA: În cazul în care animalul de companie reprezintă semne clinice de comportament neadecvat se recomansă să apelaţi la medicul veterinar. De regulă animalele cu semne de rabie reprezintă fie starea de paralizie, fie starea de agresivitate cu hipersalivaţie şi un comportament nefiresc. Semnele Clinice poate sa evolueze pe o perioadă mai scurtă sau mai mulga de timp, însă sfârşitul este unul letal pentru toate animalele indiferent de specie.
În primele șase luni ale anului 2026, în Republica Moldova au fost confirmate 53 de cazuri de rabie la animale, în 17 localități. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate la câini, 29 la număr. Urmează bovinele, cu 12 cazuri, și vulpi, cu 10 cazuri. În aceeași perioadă, peste 4 mii de persoane au fost agresate de animale. Cele mai multe cazuri sunt raportate în Chișinău, cu 1.800 de agresiuni, adică cu 20,6% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Puțini știu însă că doar prelucrarea rănii nu este suficientă pentru prevenirea rabiei.
RABIE LA ANIMALE
53 cazuri confirmate
17 localități afectate
Câini: 29 cazuri
Bovine: 12 cazuri
Vulpi: 10 cazuri
Persoane agresate: 4.036 cazuri
Situația epidemiologica este influențată de numărul mare de animale fără stăpân. Datele oficiale arată că în Chișinău sunt aproape 5.000 de câini fără stăpân, însă numărul real este greu de stabilit. Localnicii spun că este nevoie de mai multe măsuri pentru gestionarea problemei și prevenirea riscurilor.
Rabia este o boală virală gravă care afectează sistemul nervos central al mamiferelor. Virusul se transmite prin mușcături, zgârieturi sau contactul salivei unui animal infectat cu răni deschise ori mucoase. Odată instalate simptomele, boala este aproape întotdeauna fatală. Perioada de incubație poate varia de la câteva zile până la mai multe luni. Primele semne pot include dureri și furnicături în zona mușcăturii, febră, dureri de cap, oboseală și schimbări de comportament. Rabia poate fi prevenită dacă se intervine rapid. Primul ajutor începe acasă, imediat după incident, prin măsuri simple de igienă locală.
LUDMILA LUNGU, șef direcție ANSP: Chiar și până a se adresa după ajutor medical, este necesar de respectat niște reguli simple, dar care ne asigură că o cantitate destul de mare a virusului putem să o eliminăm prin spălarea abundentă a rănii sub un jet de apă cu săpun timp de vreo 15 minute și folosirea după aceea a unei soluții dezinfectante cu iod sau cu alcool etilic.
După prelucrarea rănii, prezentarea la medic este obligatorie. O prelucrare corectă a plăgii poate distruge până la 80% din virus. Este însă suficient să rămână 1% din cantitatea virusului pentru a exista pericolul de infectare. Prima doză de vaccin antirabic poate fi administrată în orice unitate medicală de urgență.
LUDMILA LUNGU, șef direcție ANSP: Persoanele agresate se pot adresa oricărei instituții medico-sanitare din țară, unde li se acordă primul ajutor și se administrează prima doză de vaccin. Ulterior, conform vizei de reședință, persoana este redirecționată pentru continuarea tratamentului.
Pentru a asigura stocurile necesare, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a primit recent un nou lot de peste 11 mii de doze de vaccin antirabic, achiziționat de CNAM cu 1,5 milioane de lei. În total, pentru acest an, sunt planificate peste 20 de mii de doze. Tratamentul antirabic complet presupune administrarea a cinci doze de vaccin, iar medicii infecționiști atrag atenția că schema de imunizare trebuie respectată cu strictețe și nu trebuie întreruptă.
ELENA GUZMINA, medic infecționist: La noi schema este așa: de la momentul vaccinării, trece o lună. Adică primele trei vaccinuri se fac timp de o săptămână, iar ultimul vaccin se face peste două săptămâni de la acestea. În această formă iese o lună, adică o lună pacientul nu trebuie să plece nicăieri.
De asemenea, pacienții care primesc vaccinul antirabic nu au voie să consume alcool timp de șase luni și nu își pot administra alte vaccinuri în primele trei luni de la începerea tratamentului antirabic.
ELENA GUZMINA, medic infecționist: Cele mai multe mușcături sunt provocate de câini, deoarece pisicile nu mușcă atât de ușor. Până nu te apropii de pisică și nu încerci să o mângâi sau să o iei în brațe, ea singură nu te atacă. Animalele sălbatice, la fel, nu atacă fără motiv. Doar atunci când omul hrănește o veveriță, de exemplu, sau încearcă să se apropie de un șoarece zburător, ori când acesta intră în casă și omul vrea să îl prindă pentru a-l scoate, poate apărea riscul. Acest lucru nu trebuie făcut.
Ultimul deces cauzat de rabie în Republica Moldova a fost înregistrat în 2019. Victima a fost un copil de 11 ani, care a murit în urma infectării. Băiatul a fost internat în stare extrem de gravă, după ce a fost zgâriat de un câine necunoscut. Organizația Mondială a Sănătății estimează aproape 59.000 de decese umane anual, iar 95% dintre acestea sunt înregistrate în Asia și Africa. În 99% dintre cazurile de rabie la oameni, infecția este provocată de mușcătura unui câine infectat.
